Reprezentantii familiei Viperidae
în România
Familia Viperidae reprezinta cel mai evoluat grup de serpi, daca consideram Crotalinae subfamile inclusa în Viperidae si nu familie separata. Dupa aceasta clasificare, corecta si din punct de vedere personal, familia Viperidae este împartita în 2 subfamilii:
-Subfamilia Crotalinae, care reprezinta varful piramidei evolutiei a ofidienilor, este raspândita in toata Lumea Noua, Sudul si Sud-Estul Asiei, si o singura specie se gaseste în Europa. Cuprinde specii faimoase ca Serpii cu Clopotei(Genul Crotalus si Sistrurus), Mocasinii(Genul Agkistrodon, întâlniti în America ,Asia si Agkistrodon halys se gaseste în Rusia), Serpii-Lance(Genurile Bothrops si Bothriechis, specii extrem de agresive si veninoase întâlnite în America Centrala si de Sud) si viperele arboricole din Sud-Estul Asiei(genul Trimeresurus),etc.
Dovada a evolutiei acestui grup de serpi este aparatul termo-receptor folosit mai ales pentru detectarea prazii homeoterme pe timp de noapte, care functioneaza astfel: fiecare membru din aceasta subfamile poseda o pereche de orificii situate între ochi si nari, în interiorul carora se gasesc nervi termici sensibili la cea mai mica schimbare a temperaturii, astfel formând o imagine termica a mediului în care animalele homeoterme(cu sânge cald) apar în contrast cu elementele poikiloterme sau ectoterme. Acest sistem este atât de complex încât sarpele poate calcula cu acuritate maxima distanta la care se afla animalul cât si dimensiunile acestuia, cu scopul de a plasa o muscatura precisa.
-Subfamilia Viperinae se difera de cea precedenta numai prin lipsa aparatului termo-receptor. Alta trasatura care separa familia Viperidae de restul serpilor este caracteristica ambelor subfamilii si este sistemul complex de glande si colti prin care este produs si injectat veninul în prada sau în pradator. Viperele sunt faimoase pentru coltii lor foarte lungi, Vipera de Gabon(Bitis gabonica) si Sarpele de Tufis(Lachesis muta) având colti de pâna la 5cm. lungime. Acestia sunt mobili si scobiti în interior, asemenea unui ac hipodermic. Sunt retractibili, asemenea lamei de la briceag, stând de obicei culcati, lipiti de cerul gurii si înainte de muscatura se deplaseaza în fata la un unghi de 900-1200. Cei doi colti se pot misca individual, sunt acoperiti de o teaca de piele, si sunt conectati la glandele de venin, situate pe ambele parti ale capului, lucru comun tuturor serpilor veninosi.
Veninul produs se aceste glande este de obicei hemotoxic la vipere, adica ataca hemoglobinele, sistemul circulator si distruge tesutul, provocând necroza si cangrena. La unele specii, cum ar fi Sarpele-Lance Auriu(Bothrops insularis), Sarpele cu Clopotei Neo-Tropical(Crotalus durissus) este si neurotoxic, adica ataca sistemul nervos central, blocând receptorii muschilor, astfel paralizându-i iar victima moare de stop respiratoriu, pe când, de obicei la celalalt tip de venin victima moare de obicei din cauza insuficientei renale, în cazul oamenilor. Totodata veninul Viperei cu Lant(Daboia russelli) , este atât de complex încât victima poate muri din cauza oricarui din motivele prezentate precedent, pe lânga altele.
Subfamilia Viperinae are reprzentanti pe toate continentele, exceptie facând America, Australia, si Antarctica, specii mai cunoscute fiind: Vipera comuna Europeana(Vipera berus), ce poate fi gasita si în Arctic, Vipera cu Corn(Vipera ammodytes) si Vipera Laventina(Vipera lebetina), din Europa, Vipera cu Lant(Daboia russelli) si Vipera Covor(Echis carinatus) din Asia, si Vipera de Gabon(Bitis gabonica) si Vipera pufaitoare(Bitis arietans) din Africa.
Incredibil, cea mai veninoasa specie de vipera este micuta Vipera-Covor(Echis carinatus), care are în medie 50cm. lungime, din India si Nordul si centrul Africii, care ucide aproximativ 10000 de oameni pe an, din cei 40000 care mor în toata lumea în fiecare an din cauza unei muscaturi de sarpe.
Varietatea coloritului si dimensiunilor in aceasta familie este incredibila, de la culoarea neagra uniforma a viperelor melanice din Arctic pâna la desenul geometric complex de pe Viperele de Gabon si de la Vipera de Nisip Africana(Bitis parangweii) cu 33cm. pâna la Sarpele de Tufis(Lachesis muta) din America de Sud care ajunge la 2.5-3m lungime.
Aproximativ toate speciile de vipera au solzi carenati si toate au pupila verticala, asemanatoare cu cea a unei pisici, care se dilata în conditii de lumina slaba.
Un alt semn de evolutie avansata reprezinta faptul ca majoritatea viperelor, exceptie facând genul Lachesis sunt ovovivipare, nascând pui vii.
În România familia Vipridae este reprezentata de 3 specii si în total de 5 sub...