Referat - Filosofia gerontologiei

Categorie
Referate Filozofie
Data adaugarii
acum 15 ani
Afisari
2702
Etichete
filosofia, gerontologiei
Descarcari
862
Nota
9.5 / 10 - 2 voturi

INSPRE O FILOSOFIE A GERONTOLOGIEI
Abstract. In fragmentul 1. prezint unele aspecte legate de conceptul de filosofie: diversitatea opiniilor filosofilor referitor la esenta definitorie a filosofiei, dinamica intensiunii si extensiunii termenului filosofie, o caracterizare alternativa suplimentara sau subumatoare, compatibilitati intre filosofie si gerontologie. In fragmentele 2,1-6 prezint o serie teme importante din perspectiva filosofiei stiintei: definitia senescentei, aspecte teoretico-explicative ale gerotologiei, caracteristicile definitorii ale proceselor senescente, formele presiunii timpului,aspecte explicative filosofice ale senescentei, o strategie filosofica inspre eradicarea senescentei, si altele.
"...could I decide, should I decide..."(Katzman)
"...it’s so hard to get old without a cause
I don’t wan to perish like a..fading..horse
Youth’s like diamonds in sun
And diamonds are forever..."
(Alphaville)
1.Introducere: o incercare de a media o apropiere intre filosofie si gerontologie
Ce este in general filosofia? Sau in ce consta specficul ei? Pentru a initia o filosofie a gerontologiei trebuie sa avem o conceptie de reper asupra filosofie, pentru a privi apoi cu ochi filosofici gerontologia. Pe de alta parte, nu este exclusa existenta unei compatibilitati mai adanci intre cele doua discipline.
Pentru Aristotel, filosofia este cunoasterea primelor principii.
Pentru Kant, filosofia este cunoastere prin concepte si cercetarea limitelor puterii cognitive a ratiunii pure.
Pentru Hegel, filosofia este cunoasterea rationala a absolutului.
Iar alte orientari filosofice au atras atentia si asupra succesului sau reusitei ca si conditii ale corectitudinii sau adecvarii credintelor.
Pentru Wittgenstein, filosofia este o activitate de clarificare a gandurilor.
"...Pentru filosofia analitica, filosofia este analiza a limbajului--- a limbajului stiintei, in varianta empirismului logic, a limbajului uzual in varianta asa-numitei ,, filosofii a limbajului comun". Pentru Heidegger, filosofia este analitica existentiala, adica cercetare a modurilor de a fi proprii existentului uman(Dasein). Pentru reprezentantii Scolii de la Frankfurt (Marcuse), filosofia este teorie critica a formelor de reificare si alienare umana in cadrul acestei societati"(Coltescu 2002, p.19-20).Multi filosofi au considerat ca filosofie este o anumita cunoastere, diferentele apar fie in ce priveste obiectul acestei cunoasteri(primele principii, absolutul, universalul, limetele etc.) sau metoda (prin concepte la Kant) sau facultatea ei (ratiunea, simturile).. Sa fie filosofia doar o cunoastere contemplativa dezinteresata din punct de vedere practic, aplicativ? Tudosescu considera, "...constructiile filosofice nu se inchid in ele insele, ci au o puternica vocatie cauzal functionala(in raport cu celelalte forme de constiinta...)si inalte valente aplicative( in raport cu totalitatea domeniilor de activitate practica transformatoare a oamenilor)....numai in masura in care conditioneaza reedificari valorice de ansamblu la nivelul celorlalte forme ale constiintei sociale si, respectiv, reasezari in structura tablelor de valori ale culturii, astfel incat aceste sa stimuleze schimbari cu caracter profund in structura si dinamica civilizatiilor, se poate spune ca se poate spune ca filosofia are ea insasi caracter aplicativ."(Tudosescu 1997, p.169). Unii au accentuat propensiunea filosofiei catre universalitate, tendinta de a cuprinde totalitatea realitatea: filosofia este conceptie generala despre lume, propunandu-si sa studieze determinatiile cele mai generale ale realitatii, adica ale naturii, societatii si gandirii. Dar, gandirea nu este o caracteristica universala a universului, nici societatea. Determinatiile cele mai generale ale lumii privesc fie nivelul fundamental-necesar al universului, substanta, nivelul microfizic, fie anumite caracteristici holistice ale universului, ca evolutia si devenirea cosmica. Sau, filosofia studiaza existenta in totalitatea ei. Dar, Beaufret scria despre Wolff in modul urmator: "Wolff propune deci sa faca recesamantul essentialia...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2024 - Referatele.org