FIZICA


Fizica este o stiinta a naturii care studiaza structura materiei, proprietatile generale, legile de miscare, formele de existenta a materiei, precum si transformarile reciproce ale acestor forme.
Fizica este înrudita cu celelalte stiinte ale naturii:
chimia se ocupa de interactiunea atomilor de a forma molecule;
geografia moderna studiaza fizica pamântului (geofizica);
astronomia are legatura cu fizica stelelor si a spatiului interstelar;
biofizica si biochimia studiaza aceleasi tipuri de legi.
Idei despre lumea fizicii dateaza din antichitate, dar, ca obiect de studiu, fizica a aparut la sfârsitul secolului al XIX-lea.

În antichitate, babilonienii si egiptenii au observat miscarile planetelor, au prezis eclipsele, dar nu au reusit sa gaseasca legile care guverneaza miscarile planetelor.
Civilizatia greaca a adaugat foarte putin la descoperirile anterioare, pentru ca au admis, fara a critica, ideile celor doi filosofi Platon si Aristotel, care nu acceptau experimentele practice.
La Alexandria, Arhimede a facut numeroase mecanisme practice. A inventat mecanismul pârghiei si cel al însurubarii, a descoperit principiul masurarii densitatii corpurilor solide prin scufundarea lor în lichide.
Astronomul grec Aristarchus din Samos a masurat proportia distantelor de la Pamânt la Soare side la Pamânt la Luna.
Eratosthenes, matematician, astronom si geograf, a determinat circumferinta Pamântului si a desenat o harta a stelelor; astronomul Hipparchus a descoperit succesiunea echinoctiilor; matematicianul si geograful Ptolemeu a propus sistemul de miscare planetara, în care Pamântul era în centru, iar Soarele, Luna si stelele se învârteau pe orbite circulare în jurul lui.
În perioada Evului Mediu, s-a încercat avansarea cercetarilor în stiintele naturii, dar nu s-a reusit.
În timpul Renasterii, s-au facut încercari pentru a interpreta comportamentul stelelor.
Filosoful Nicolaus Copernicus a sustinut ca planetele se misca în jurul Soarelui – sistemul heliocentric