Referat - Carpatii Maramuresului si a Bucovinei - grupa nordică

Categorie
Referate Geografie
Data adaugarii
acum 15 ani
Afisari
3146
Etichete
carpatii, maramuresului, bucovinei, grupa, nordic259
Descarcari
603
Nota
9 / 10 - 1 vot

Carpatii Maramuresului si a Bucovinei
- grupa nordica a Carpatilor Orientali -
Asezarea – limitele
nord – granita cu Ucraina
sud – Culoarul depresionar Dorna – Câmpulung
peste pasul Mestecanis
est – Podisul Sucevei
vest – Depresiunea colinara a Transilvaniei
jugul intracarpatic
depresiunea Baia Mare
Câmpia Somesului
Geneza
aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor Românesti, înaltati în cea mai noua orogeneza, orogeneza alpina
punerea în evidenta a masivelor carpatice a început mai demult
în orogeneza hercinica, din a doua parte a Paleozoicului (carbonifer si permian)
care a individualizat axul sisturilor cristaline
catre sfârsitul erei mezozoice, în cretacic
datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului Marii Tethys din sudul Europei
a început orogeneza alpina, de mare anvergura, care a înaltat lantul alpino-carpato-himalayan
cutarile au continuat în lantul muntos al Orientalilor, ca de altfel în întregul lant carpatic, în neozoic
la definirea lor contribuind si eruptiile vulcanice din a doua parte a neogenului,
care au creat sirul muntilor vulcanice de pe ramura vestica a Carpatilor Orientali
la înfatisarea actuala a reliefului a contribuit si actiunea ghetarilor, pentru ca, în prima parte a cuaternarului (pleistocen)
clima a suferit o racire generala
crestele mai înalte de 2.000 metri fiind acoperite cu ghetari, care au sculptat
circuri
vai glaciare
creste
o data cu încalzirea climei, în postglaciar (holocen)
ghetarii s-au topit
au continuat sa se desfasoare actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare care, prin eroziune si acumulare, au modelat vai si terase
Alcatuirea petrografica (litologia)
diversitate mare de roci
impune un paralelism al culmilor (fâsii)
centru – sisturi cristaline – aliniaza altitudinile cele mai mari
Rodna
Suhard
vest – roci eruptive
est – roci sedimentare cutate (flis)
Caracterizarea reliefului
Caracterele generale
masivitatea - accentuata datorita
dezvoltarii zonei cristaline
latimii maxime (130 – 140 km.)
cea mai mare altitudine – 2.303 m. – vf. Pietrosu Rodnei
orientarea culmilor
dispuse paralel
orientare generala
nord – vest
sud – est
Culmile muntoase
muntii vulcanici compusi din
Oas – 827 m.
Gutâi – 1.443 m.
Tibles – 1.835 m.
spre vest
forma conica
eroziune diferentiala (neck) datorita lavei (Creasta Cocosului – Muntii Gutâi)
bogati în minereuri
argint
aur
cupru
plumb
zinc
Muntii Maramuresului
corespunzator zonei cristaline din centru
vârfurile
Farcau – 1.957 m.
Toroiaga – 1.930 m.
bine împaduriti
minereuri metalifere
Muntii Rodnei
vârfurile
Pietrosu – 2.303 m.
Ineu – 2.279 m.
corespund zonei cristaline de centru
relief glaciar bine reprezentat – urmele vechilor ghetari în caldarile carora se gasesc câteva mici lacuri
spre nord – abrupt
spre sud – vai adânci
izvorasc râurile
Bistrita
Somesul Mare
Viseul
Muntii Suhardului
la sud-est de Muntii Rodna
vf. Omu – 1.932 m.
roci sedimentare
roci vulcanice
Muntii Bârgaului
vf. Honiu – 1.612 m.
la sud de Valea Somesului Mare
alcatuire geologica complexa
roci vulcanice
sisturi cristaline
flis
Obcinile Bucovinei
succesiuni de culmi paralele
altitudini ce scad spre est
Obcina Mestecanisului
sisturi cristaline
cea mai înalta
Obcina Feredeului – 1.479 m.
flis
Obcina Mare – 1.208 m.
flis
Muntii Giumalau si Rarau
la sud de Valea Moldovei, râu ce dreneaza Depresiunea Câmpulung
masive de mare atractie turistica
pe sisturi cristaline – relieful apare domol, greoi
pe calcare – piscuri, turnuri, piramide, pereti verticali, lapiezuri, grote
pitoresc suplimentar peisajului geografic
Pietrele Doamnei (stânci calcaroase) – pe culmea tesita a Raraului
Depresiunile
Depresiunea Maramuresului
nord – granita tarii
vest – muntii vulcanici Gutâi si Tibles
sud – Muntii Rodnei
est – Muntii Maramuresului
pe vaile paralele Viseu si Iza
înaltimi de 800 m.
relief deluros sculptat în roci semanatoare stratelor sedimentare din Depresiunea Transilvaniei
pe alocuri iviri de cute diapire
Costiui
Ocna Sugatag
Depresiunea Oasului
la poalele muntilor Oas
sapata în cadrul lantului vulcanic
contine
resurse naturale
minerale
ape minerale
renumita prin conservarea elementelor de arta populara au...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2024 - Referatele.org