Referat - ALECSANDRI

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 10 ani
Afisari
3375
Etichete
alecsandri
Descarcari
939
Nota
4.33 / 10 - 3 voturi


VASILE ALECSANDRI
PASTELURILE
- prezentare generala -
In ,,muzeul” literaturii romane, V. Alecsandri isi are locul sau, un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane, fiind ,,un om nascut in ceas bun” (Slavici), ,,un noroc al istoriei noastre” (P.Zarifopol), cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale.
Scriitor cetatean, Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor, in realitatea sociala si cea istorica. Marturisea: ,,daca imprejurarile m-au facut poet, aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie.”
Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu. A daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga deschidere catre poezie, proza si dramaturgie, cu innoiri remarcabile pentru fiecare gen si specie literara. El a daltuit si modernizat limba literara. Un contemporan al sau, Hasdeu, aprecia pe Vasile Alecsandri: ,,El este reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet al gandirii si al simtirii romanesti. El a cantat toate dorintele, el a plans toate nevoile si necazurile romanimii… El este gloria nediscutabila a literaturii romane.”
Geneza pastelurilor
Alecsandri, din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti, eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de meditatie critica asupra propiei creatii. Intuind si exigentele timpului sau, ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: ,,Am scris bucati mai mult sau mai putin usoare, a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios, mai literar.” Peste trei ani, ii marturiseste aceluiasi: ,,Am inceput o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti ale naturii si de munca campului.”
,,Pastelurile” au aparut in ,,Convorbiri literare” intre 1868-1869, iar in 1875, au aparut in ,,Opere complete”, intr-o selectie unitara, propusa chiar de poet, si cuprinzand 30 de poezii, carora le adauga 10 piese, nelegate organic de acestea. In fruntea ciclului de “poeme sublime”(Hasdeu), autorul a asezat “Serile de la Mircesti”, o idila de interior, si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau, fiind si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de scris, cu somnolarea in fata sobei.
Mircesti devine astfel “resedinta poeziei”, un spatiu unic, cu “un bogat si tare aer spiritual, cu o atmosfera de o puritate aproape metafizica, fara povara.”(V. Voiculescu)
Pastelurile compuse acum, sunt expresia temperamentului sau clasic, inclinat spre soare. Ele constituie “ intr-o lirica a linistii si a fericirii rurale”, “un calendar al spiritului rural si al muncilor campenesti”(G. Calinescu). Poeziile, compuse numai din catrene, au puncte de plecare hesiodice, horatiene si vergiliene, carora le adauga puternice valente de sensibilitate moderna.
In vesnica rotire a anotimpurilor, Toamna, cea mai rasfatata de poetii romani, are la V. Alecsandri un singur pastel:”Sfarsit de toamna”. Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii, avand corespondente cu pictura lui Andreescu ”Padurea desfrunzita”. Anotimpul ramane bogat reprezentat in lirica romaneasca, prin Eminescu, Pillat ”In vie”, Goga “Coboara toamna”, Voiculescu ”Faurirea toamnei”,Bacovia ”In gradina”, Blaga ”Bunatatea toamnei”, demonstrand tot atitea valente ale anotimpului si reprezentari estetice. Astfel, preludiu poate fi sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga, un crescendo al anotimpului se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei – Voiculescu, Blaga, Bacovia, ultimul declansand spectacolul tragic shakesperean, Blaga propunand-o ca pe un catarsis.
Iarna,desi neiubita de fiinta meridionala a lui Alecsandri, populeaza universul sau poetic, oferind un spectacol fascinant,presarat uneori cu amintirea unor intamplari parca uitate, cu zboruri fantastice, cu vise. ,,Iarna”, ,,Viscolul”, ,,Sania”, ,,Miezul iernii”, ,,Sfarsitul iernii”, infatiseaza acest anotimp cu notele lui caracteristice ; zapada , crivatul , gerul , ce inunda vazduhul, campul, dealurile, apele, casele, padurea si vietuitoarele, ce fug spaimantate.
Vara e la Alecsandri anotimp ce aminteste de iarna, prin acea liniste deplina, dar diferit de aceasta prin miscare, flora si fauna, ca si prin verdele, ce apare atat de rar in cromatica pastelului.,,Lunca din Mircesti”, ,,Concertul in lunca”, ,,Rodica”, ,,Balta”, ,,Secerisul”, ,,Cositul” si ,,Baraganul” compun un scenariu original al anotimpului, simtit ca o simbioza a omului cu natura.Vara lui Alecsandri o anticipeaza pe cea a lui Cosbuc din ,,Vara” si ,,Noapte de vara”, pe Blaga din ,,Vara”, St.O.Iosif din ,,Pasteluri”, V.Eftimiu ,,Seceta”, ori pe O.Cazimir,,Iulie”. De asemenea ,,Cosasi odihnindu-se” si ,,Tarancuta”,cunoscutele pictur...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2024 - Referatele.org