Ursut Vlad
cls. a VIII-a B LIM

Doina de haiducie

Doinele nu sunt numai cantece ale suferintei amare ,ci si cantece ale dragostei de viata crescand din suferinta.Doinele de haiducie constituie “unul din modurile poetice cele mai ample ,mai frumoase si mai revelatorii pentru conceptia de viata a poporului nostru ,pentru intelegerea structurii sale sufletesti”(Ov. Papadima). Doina “Mult mi-e drag si mult mi-e sete” ,din colectia lui Alecsandri ,combina expresia a doua sentimente la fel de puternice: dragostea neclintita pentru natura-prietena si dorinta patimasa a voinicului de a-si relua ,o data cu infrunzirea codrului ,traiul liber si lupta pentru cei multi si saraci.Invocarea primaverii (“muma noastra”) ca pe o fiinta divina binefacatoare si evocarea iernii ,cand haiducii “la para focului” din vatra ,”zac de dorul codrului” potenteaza patosul asteptarii vremii prielnice; anticipativ ,poetul popular realizeaza un adevarat pastel al lunii mai cu “Ierbulita-n sesuri dind / […] Si voinici pe plai suind”.Din punct de vedere formal, textul se dezvolta liber, neregulat: trei grupe de cate trei versuri unite prin aceeasi rima sunt urmate de alte trei grupe de cate doua versuri rimate imperecheat s.a.m.d.Aceasta nu constituie o scadere sub raport artistic, ci, prin improvizatie ,o crestere in puterea de expresie directa a emotiei, a optimismului.
Un fragment de doina haiduceasca este textul intitulat “Voinicul” din culegerea lui Alecsandri. Aici se face portretul eroului-model din doinele si baladele haiducesti, caracterizat prin tinerete si curaj, cinste si demnitate (“Cine-I tanar si voinic / Iese noaptea pe colnic / Fara par fara nimic / Fara palos, nici pistoale / Numai cu palmele goale”); aceste calitati indreptatesc hiperbolizarea poetica a energiei sale: “Si