Referat - Dorinta - Poezia Iubirii

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 10 ani
Afisari
1187
Etichete
dorinta, poezia, iubirii
Descarcari
453
Nota
9 / 10 - 1 vot

Mihai Eminescu. Poezia iubirii (i a naturii. DORIN(A
Ca la to(i mari poeþi romantici, dragostea (i natura sunt teme permanenete (n crea(ia lui Eminescu. Natura este un cadru fizic pentru toate gesturile poetului, de la atitudinea meditativ( filosofic( la cea erotic(. Infatisarea ei se constitue pe dou( dimensiuni esen(iale: una terestr(, celalta cosmic(, aflate de cele mai multe ori în interferen((. Mihai Eminescu e în primul r(nd un tulbur(tor al spa(iului cosmic, fie în mari proiec(ii ale genezei sau stingerii universale (Scrisoarea I, Rug(ciunea unui dac, Luceaf(rul), fie prin mul(imea elementelor cosmice (stele, soare, lun(, cer, luceferi) care impregneaz( parc( (ntreaga oper(. Pe de alt( parte este un c(nt(re( frenetic al naturii terestre în ve(nica rotire a anotimpurilor. Este o natur( cu un contur precis geologic ºi ..floral.., s(lbatic( ºi deopotriv( familiar(, mitic( — prin aspectele ei parapsihice ºi luxuriante; uman(, cald(, intim(, ocrotitoare — prin componentele ei suflete(ti. Dragostea, poate mai mult ca la al(i poeþi, se afl( (ntr-o permanent( consonan(( cu natur(. Natura este o stare de suflet, în sensul c( (nf((i(area ei, e dictat( de un sentiment. Acolo unde dragostea apare ca un vis frumos de fericire (Dorin(a, Lacul, Floare-albastr(, Las(-(i lumea ..., etc.) cadrul fizic este al unei naturi (nc(nt(toare, de basm: vara e în toi, ierburile au frageziune, sunetele ºi culorile se armonizeaza. C(nd dragestea sa stins, sentimentului de dezam(gire (i corespunde o natur(, sumar ..veleitat(.., cu plopi stingheri, cu cetuiri, brume ºi ploi, cu (ntinderi ..borede.., albe, nemiscate ºi reci (de c(te ori iubita..., Pe l(ng( plopii f(r( so(, De ce nu-mi vii, Din valurile vremii, Sonete etc. ).
Rela(ia aceast(, specific( poeziei eminesciene, este de factur( romantic( dar ea are (prin obsesia codrului ocrotitor, a naturii primitoare) ºi r(d(cini în folclorul rom(nesc.
DORIN(A. Poezia apare în num(rul din 1 sept. 1876 al “Convorbirilor literare”. Din variante, deducem c( poetul o concepuse ini(ial ca pe o scrisoare de dragoste, adresat( iubitei ºi semnat( cu ini(iala E. Elemente de epistol( pastreaz( ºi textul definitiv, ºi, în primul r(nd, folosirea persoanei a II-a, a adres(rii directe în toat( poezia. Fata de primele variante, aceast(, ultim( este mult mai concentrat(.
O specie, e un mic poem p(storal, în genul idilei clasice, complicat în spirit romantic prin intensitatea visului de dragoste. Poetul aspir( spre o iubire implinit(, proiect(nd pe fundalul unei naturi feerice o poveste de dragoste ideal(, în care gesturile se implinesc într-un ritual al (n(elegerii ºi al armonicii depline.
Nimic nu-i tulbur( pe (ngr(gosti(i, nici o conven(ie nu-i indep(rteaz(, dragostea lor e mut(, repref(cut( ºi inscent(, e un foc de ini(iere solemn. În Dorin(a, dragostea nu e realiatate, ci aspiratie spre (mplinire prin iubire.
În visul secret al omului, vrea s( spun( Eminescu, Iubirea ideal( este în totdeauna a b(rbatului ºi a femeii par(nd al(turi, fericiti, prin gradin( mirific( al universului, ca perechea mitic( (Adam ºi Eva).
Compozi(ional, poezia are o structur( liric(, fiind o succesiune de cinci tablouri corespunz(toare fiec(rei strofe, mai putin ultimul tablou care cumuleaz( ultimele dou( strofe. Fiecare strof( fixeaz( o secven(( dintr-o idil( cu ceremonial stereotip (care apare ºi în alte poezii eminesciene), alc(tuit din acelaºi lan( de fapte erotice.
1. - O chemare în cadru. În strofa (nt(i, imaginea codrului se constitue doar din trei elemente: izvorul “care tremur( pe prund” (personificare), prispa cea de brazde (metafora), crengi “plecate o ascund” (metonimie cu epitet metaforizat). Ele sunt suficiente pentru a sugera inf((i(area feerica a cadrului fizic.
2. - O imagine a astept(rii.
3. - Asta a intituirii pe care le realizeaz( cu ajutorul unei mite de verbe (s( alergi, s( cazi, s( desprind, s( ridic) care ..(nainteaz(.. puternic mi(carea, dar o ºi individualizeaz( cu unit((i stereotipe — u(or de observat ºi în strofele urm(toare - care creeaz( treptat impresia c( se ..recompune.. un ritual al intimit((ii: “ªi în bra(ele-mi (ntinse / S( alergi, pe piept s(-mi cazi, / S(-(i desprind din cre(tet valul, / S(-l ridic de pe obraz.”.
4. - Jocul gesturilor de ..tandre(e..: “Pe genunchii mei (ade-vei, / Vom fi singuri - singurei, / Iar în p(r, (nfiorate, / Or s(-(i cad( flori de tei. / / Fruntea alb(-n p(rul galb(n / Pe-al meu bra( (ncet s-o culci, / L(s(nd prad( gurii mele / Ale tale buze dulci...”
5. - În final somnul ºi visul în acord cu mi(carea naturii. Fata de prima stof( în care era prezentat cadrul fizic, în ultimele dou( strofe, imaginea se completeaz( cu alte detalii (c(ntul ºinguraticelor izvoare, bl(nda batere de v(nt, armonia codrului b(tut de g(nduri, c(derea floarelor de tei), care confer( naturii o not( uman(, meditativ(. Aceast( interferen(( de planuri, om—natura, ne (ng(duie s( descoperim ideea po...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2024 - Referatele.org