Referat - Estetica Uratului

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 10 ani
Afisari
2958
Etichete
estetica, uratului
Descarcari
807
Nota
9 / 10 - 1 vot

Pricope Simona
Cl a XI a A
ESTETICA URÂTULUI ÎN OPERA
LUI TUDOR ARGHEZI
Tudor Arghezi ,poet al întrebarilor,realizeaza cea mai adanca reforma a limbii poetice pe care o poate nota istoria litaraturii noastre moderne,comparabila cu reforma facuta în literatura franceza de Victor Hugo ,altadata întemeind “republica vocabularului ”pe concptia ca “Primele cuvinte nu sunt nici rebeli ,nici plebei”,poetul nostru selectaza alte sectoare ale lexicului,cuvinte drastice ,dure,uneori forme regionale,pe care nimeni nu le introduse în poezie,dând astfel ,”dreptul de cetate tuturor cuvintelor ,chiar [i celor compromise.”
Creatorul sincronismului,Lovinescu emisese despre Arghezi ,în Criticele sale opinii elogioase,sintetizate apoi magistral in Istoria literaturii române contemporane:”Se poate afirma ca Tudor Arghezi începe o noua estetica :”estetica poeziei scoasa din detritusuri verbale” ”.În întregime adevarata ,o alta opinie lovinesciana îsi pastreaza si astazi valabilitatea ,dupa opinia autorului “Muta]iei valorilor estetice”,estetica argheziana este “antisimbolista“,deoarece spre deosebire de simbolistii mânati de teribilul îndemn de “spiritualizare a materiei”,Tudor Arghezi “invers prin materializare .“
Precum Victor Hugo si mai apoi Baudelaire ,Rimbaud si alti poeti francezi în secolul trecut ,care încetatenisera în literatura toate cuvintele ,chiar si cele “compromise”,Tudor Arghezi obtine sinteza poetica din rezervele cele mai vulgare ale limbii române,mai cu seama în Flori de mucigai revolu]ionând astfel limbajul liricii românesti.
Marele scriitor fancez Charles Baudelaire spunea:”E un miraculos privilegiu al artei c\ oribilul ,artistic exprimat,devine frumusete si ca durerea ritmata si cadentata umple spiritul cu o bucurie linistita.”
Odata Baudelaire a elogiat pe Daumier tocmai pentru capaciatea acestuia de a reprezenta josnicul,trivialul ,abjectul,cu o claritate exacta ,caci Baudelaire considera ca poetul poate sa
faca sa se nasca din urât un farmec nou.În acest climat artistic se misca si poetul nostru Tudor Arghezi,pentru care subiectele de literatura nu mai tolereaza pretutindeni conceptul mai vechi al frumusetii.Arghezi inaugureaza la noi “estetica urâtului” ,avându-l ca model pe “scepticul de la Sena” ,Charles Baudelaire .Poetul Florilor raului l-a impresionat prin razvratirea împotriva cerintelor esteticii clasice .Precursor al unei estetici a urâtului ,sincer pâna la brutalitate ,satanic si amar, el gasea în contemplarea raului ,a mizeriei ,impulsuri catre puritatea pierduta.
Tudor Arghezi a studiat îndelung scrierile lui Baudelaire si a intrebuintat pâna la ultima poezie uneltele de lucru ale artistului.
Încetotenirea esteticii urâtului ,existenta la Baudalaire,cu care Arghezi are numeroase contingente ,se realizeaza la poetul român într-o cuprindere mult mai vasta si în mod pregnant .La Baudelaire se observa o îmbogatire a mijloacelor poetice cu imagini neângaduite pâna atunci în lirica ,asa cum se întâmpla într-o oarecare masura si la Macedonski .Dar ,aceste imagini ale urâtului au o arie limitata :aparitia cadavrului,a locului de perditie,a scenei orgiace.În considerarile sale,Vladimir Streinu da chiar o lista de termeni din Fleurs du mal de Charles Baudelaire ,precum:bourbeux,peur,helmithes,chancre,poison,crachat,
cadavre,tette,ver,brute,venin,iar apoi o alta din creatia argheziana:venin,scara,mucegaiuri,bube,noroi,scârbit,putregai.La Arghezi ,asemenea imagini au o sfera larga si apar într-o factura cu totul inedita,începând cu ciorchinele de negi din Testament ,continuând cu stihurile panfletare din Blesteme si Psalmi si ajungând la un microcosmos baroc ,cum este viziunea germinatiei enorme a cartofilor leturzi din Har.
Interesul lui Tudor Arghezi pentru urâtul din viata devine o atitudine estetica ,întâlnita si la Dostoievski în amintiri din Casa mortilor ,la Tolstoi în Învierea ,la Gorlsi în Azilul de noapte.
Volumul Cuvinte potrivite un debut editorial ,aparut în 1927 , se deschide cu poezia Testament ,care reprezinta o”ars poetica” ,definind crezul artistic al poetului în ceea ce priveste estetica urâtului ,ca dimensiune fundamentala a creatiei lui Tudor Arghezi.În aceasta poezie Arghezi a enuntat una din laturile complexei sale personalitati poetice:
“Din bube ,mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi .”
Cu alte cuvinte ,poetul a indicat una din valorile poetice noi ,încetatenite de dânsul si anume ,poetizarea trivialului.Poezia e nascuta din”bube ,mucegaiuri si noroi” si ea trebuie sa aminteasca întotdeauna care-i sunt izvoarele.Chintesenta esteticii argheziene –întemeierea unei estetici noi ,estetica urâtului ,este inclusa în aceste versuri.Cu o forta extraordinara de sugestie ,Arghezi foloseste aceste metafore ale ale treptei organice(“bube”) ,ale celei vegetale(“mucegaiuri”) ,ale celei minerale(“noroi”),socând prin aceasta r...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2024 - Referatele.org