Referat - Mihail Sadoveanu - Baltagul Lumea Baltagului

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 11 ani
Afisari
1850
Etichete
mihail, sadoveanu, baltagul, lumea, baltagului
Descarcari
546
Nota
9 / 10 - 1 vot

Mihail Sadoveanu:
Lumea Baltagului
Criticii literari au considerat acest roman o parafraza moderna a baladei populare Miorita. Într-adevar romancierul a pornit de la cunoscuta balada populara româneasca, pe care l-a apreciat ca cea mai nobila manifestare spirituala a neamului nostru.
Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte doua balade populare românesti Dolca si Salga. Dupa propria marturisire a autorului, la baza romanului sta si un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discutie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban si despre posibilii faptasi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente si a elaborat o constructie epica, riguroasa, plasând în centru o psihologie feminina complexa. Din balada a retinut ideea conflictuala: doi ciobani se înteleg sa-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.
Distanta de la balada populara la roman este mare, trecând prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu înlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.
Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.
În fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii române moderne.
Firul epic central îl reprezinta încercarea Vitoriei Lipan de a descoperi si de a pedepsi pe ucigasii sotului sau. Drumul ei este urmarit pe fundalul unei comunitati specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alaturi de psihologia complexa si compicata a Vitoriei Lipan, romanul se constituie într-o monografie a satului moldovean.
Existenta Vitoriei Lipan se desfasoara pe fundalul unei existente pastorale de specific national, cu asezari sociale, economice si cu deprinderi specifice oierilor. Spatiul romanului este mioritic, cuprinzând asezarile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei.
Existenta pastoreasca este urmarita mai ales prin familia Vitoriei Lipan.
Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri (botez, nunta, înmormântare)
Rânduielile gospodaresti sunt dupa datina: barbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ograda cu adapost pentru vite fiind construita cu toate cele de trebuinta: iei de miel în pod, faina de porumb si lemne adusa de la câmp în desagi. Satul are ulicioare lungi si cotite cu carari printre gradini, are crâsma si biserica.
În sat viata se desfasoara calendaristic între plecarea turmelor la pasunta si întoarcerea lor la iernatic. Vremea este înteleasa dupa semne. În viata oierilor nimic nu iese din traditie. Obisnuinta, datina sunt singura lege. Oamenii nu stiu carte, ei se adreseaza preotului pentru citirea si scrierea scrisorilor si a actelor. Satul este izolat astfel încât oamenii abia au auzit de posta si de tren.
Mihail Sadoveanu evoca o lume arhaica, departe de binefacerile civilizatiei. Izolate de lumea din vai, rânduri dupa rânduri de generatii, în sute dupa sute de ani, se veselisera de cresterea zilei si începutul anilor; toate urmai ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel demult; stapânii se schimbasera, limbile se prefacusera, dar rânduielile omului si ale stihiilor staruisera; asa încât se cuvenea ca si copii sa-si aiba partea lor.
Oamenii sunt conservatori; cred în superstitii: vise semne. Astfel când Vitoria Lipan si-a visat sotul, tecând calare peste o apa neagra cu spatele întors spre ea, si-a dat seama ca sotul ei a murit. Desi s-a schimbat calendarul, oamenii îl urmeaza tot pe cel vechi. Vitoria Lipan tine post negru douasprezece vineri la rând si îi cere preotului sa faca slujba pentru sotul ei. Vitoria o cearta pe Minodora pentru ca vrea sa-si schimbe portul si pentru ca-i place dansul. Dupa rânduiala ea ar trebui sa poarta camasa alba, catrinta neagra si parul împletit cununa.
Desi este convinsa, ca sotul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca sa-i ghiceasca. Cere sfatul preotului si se adreseaza stapânii pamântesti, desi nu crede in eficienta acestora; - Atunci de ce sa mai scriu jalba? - Asa, ca sa fie.
În roman Mihail Sadoveanu insista mult asupra traditiilor si obiceiurilor legate de momentele importante ale vietii: botezul, nunta, sarbatori religioase, înormântarea.
La Borca, Vitoria Lipan asista la un botez: Vitoria a trebuit sa supuie, sa descalece, sa intre la lehuza si sa-i puie rodin sub perna un costei cu bucatele de zahar si pe fruntea crestinului celui nou o hârtie de douazeci de lei. S-a închinat cu paharul de bautura catra nânasi, a sarutat mâna preotului... Obiceiul locului era ca toata...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2024 - Referatele.org