VICTOR DAIMACA
astronomul mehedintean
Nascut la 22 august 1892 în Drobeta Turnu-Severin, din parintii Maria si Dumitru Daimaca, mici negustori, Victor Daimaca va fi ramas în istorie ca fiind singurul român ce a descoperit comete, care, de altfel, îi poarta numele.. A absolvit Liceul ,,Traian” din Drobeta Turnu-Severin, apoi Facultatea de Stiinte din Bucuresti, având în fata figuri legendare de dascali: Gheorghe Titieica, D. Pompeiu, A. Davidoglu si N. Coculescu.
Interesul lui Victor Daimaca pentru cercetari astronomice este urmarea preocuparilor din tinerete. Într-un numar din 1965 al revistei ,,Ramuri”, Daimaca îsi publica amintirile de pe vremea când era elev al Liceului ,,Traian”, orasul sau natal: ,,Aveam 14 ani când, într-o dimineata de august, în 1907, am vazut pentru prima data o stea cu coada: era cometa Daniel… Am format societatea astronomica <>, în care tineam prelegeri dupa cursul elementar de cosmografie al lui Spiru Haret. Seara faceam observatii pe malul Dunarii, la orizont deschis, iar rezultatele le trimiteam lui Victor Anestin la Bucuresti. Doream sa ne cumparam o luneta, dar bani nu aveam, aveam numai sperante.”
Pasionat de firmament, si-a ,,contruit” un observator astronomic în podul casei – o casa cu etaj, ,,semeata” pe atunci în mahalaua olarilor. Dotarea astronomica era: o masa, o harta a cerului, un binoclu Zeiss care marea de 6 ori, un scaun, un ,,vizor” de 5-6 tigle scoase din acoperis, spre emisfera de sud…
Când a absolvit liceul, în 1913, era deja astronom amator, initiat în multe taine ceresti. La biblioteca liceului a gasit lucrari de popularizare a astronomiei, de Camille Flammarion: ,,Ce este cerul ?”, ,,Astronomie Populara”, ,,Stelele si curiozitatile cerului”, ,,Pamânturile cerului”, volume mari cu gravuri numeroase, foarte interesante. Stia constelatiile în amanunt, numele stelelor, urmarea deplasarea planetelor vizibile cu ochiul liber prin zodiac; îi erau cu-noscute nebuloasele din catalogul lui Messier, fiindca le vazuse de sute de ori. În 1910 a gasit cu binoclul pla-neta Uranus, în constelatia Arcasul, folosind ,,Efemerida…”, publicata în anuarul astronomic al lui Flammarion din acel an. Avusese ocazia sa vada patru comete stralucitoare si alte trei slabe, cu binoclul. Ele fusesera anuntate la timp de revista Orion.
Printre cometele slabe, numite telescopice, era si cometa Halley, gasita în septembrie 1909 pe un cliseu fotografic, în Germania, de catre Max Wolff, directorul Observatorului de Fizica din Heidelberg. Cu cât se apropia de Soare, stralucirea cometei crestea si se dezvolta, astfel încât în primavara anului 1910 trebuia sa ajunga vizibila cu ochiul liber si Victor Daimaca a reusit sa faca acest lucru. A constatat ca era de magnitudinea 6, se gasea în constelatia Peste, la sud de patratul lui Pegas. A scris imediat lui Victor Anestin cele întâmplate, care a publicat acest lucru în revista Orion si în ziarul Universul. Era singurul din tara care vazuse cu ochiul liber cometa.
În anul 1911, prin luna august, ziarele au anuntat ca s-a ivit pe cer o cometa descoperita de Brooks, în constelatia Lebada, cometa pe care Victor Daimaca a gasit-o cu binoclul. Fiindca aceasta cometa se apropia de Soare, a ajuns stralucitoare, cu coada de 10 grade lungime. În anul urmator a descoperit cometa Quinisset în constelatia Sarpele si cometa Delaran în Ursa Mare, dupa indicatiile revistei Orion, amândoua fiind vizibile cu binoclul. Însa, în 1913, terminarea liceului a însemnat si parasirea tuturor acestor preocupari.
Dupa absolvirea facultatii, Victor Daimaca s-a stabilit în Târgu Jiu. Aici a fost profesor de matematica la Scoala normala din Târgu Jiu, riguros si tenace, urmarindu-si elevii, cu laude si mustrari, cu lucrari si întrebari.
Întunericul, la propriu si chiar la figurat, i-a întretinut pasiunea observatiilor astronomice: pe 20 septembrie 1938, uzina electrica din Târgu Jiu a luat foc si orasul a ramas în întuneric; a venit razboiul si s-a impus camuflajul – ,,prilej de a face observatii mult mai bune, fiindca luminile orasului slabesc foarte mult imagine stelelor.”
În 1943, dupa peste 30 de ani de la observatiile din timpul liceului, s-a ivit ocazia de a observa cometa Whipple. În timpul liber putea sa cerceteze cerul si sa urmareasca cometa. Însa în luna mai 1943, cometa Whipple nu se mai vedea nici cu binoclul. Atunci s-a hotarât pentru prima data sa caute comete noi. Nestiute de nimeni ar fi devenit comete românesti, fiindca în cataloagele internationale nu se gasea nici o cometa descoperita în tara noastra.
Putea descoperi cu binoclul comete slabe, pâna la magnitudinea a 9-a, avea un atlas ceresc Dien-Flammarion cu stelele si nebuloasele pâna la aceeasi magnitudine 9. Observatorul sau era un stâlp de gard oarecare, unde rezema binoclul. În noaptea de 3 septembrie, dupa îndelungi cer-cetari, spre zorii zilei a îndreptat binoclul spre constelatia Lynxul. A va-zut în câmpul bi...