Referat - Arahnidele (notiuni generale)

Categorie
Referate Biologie
Data adaugarii
acum 12 ani
Afisari
1868
Etichete
arahnidele, notiuni, generale
Descarcari
331
Nota
9 / 10 - 1 vot


ARAHNIDELE (notiuni generale)
Arahnide, este termenul folosit pentru scorpion, paianjen,paianjenul de câmp, molie, capusa si alte animale nevertebrate. Arahnidele sunt de obicei carnivore si terestre; fosilele sugereaza ca au fost printre primele animale care au trait pe Pamânt, poate de la începutul perioadei Devoniene, acum 400 de milioane de ani. Exista 60.000 de specii organizate în 11 ordine: molii si capuse, scorpioni fara coada, paianjeni, paianjeni de câmp, palpigrade, scorpioni falsi, ricinuleide, micro-scorpionii otravitori, scorpioni, paianjeni de soare si scorpioni otravitori.
Caracteristici
Corpul arahnidelor este împartit în doua parti:partea anterioara(prosoma) contine organele de simt, gura, dar nu are antene. Prima pereche de apendici(chelicerae) poate forma clesti, câte odata otravitori, iar cea de-a doua pereche (pedipalp) poate forma clesti, organe de simt sau picioare. Celelalte perechi, în general patru, sunt folosite pentru mers. Partea posterioara a corpului, sau abdomenul(opisthosoma) contine deschiderile genitale, si alte structuri, printre care se numara si plamânii-carte. Mâncarea este mai întâi descompusa de fluide secretate si apoi ingerata.
Comportament si Importanta
Arahnidele vâneaza sau asteapta venirea unor insecte. Au ochi simpli si diferite parti folosite la vânat, cum ar fi coada scorpionului si glandele producatoare de matase ale paianjenului. Moliile si capusele au capacitati locomotorii limitate si de aceea sug lichidele unor animale sau plante. Arahnidele sunt animale solitare, cu exceptia sezonului de împerechere, când comportamente complexe pot fi observate. Sexele sunt separate, iar femelel pazesc oualele si puii.
Arahnidele sunt în general folositoare deoarece se hranesc cu insecte daunatoare, iar putine specii de scorpioni si paianjeni sunt periculosi. Moliile si capusele infecteaza oamenii si animalele si plantele domestice, raspândind astfel diverse boli.
Clasificare stiintifica Arahnidele constituie clasa Arachnida, din familia Arthropoda.
PAIANJENII
Paianjen este un nume comun pentru 34.000 de specii de animale artropode cu opt picioare folosite pentru mers, prelungiri ale capului cu clesti si glande otravitoare si organe reproductive speciale pe cea de-a doua parte a corpului masculului. Ei se folosesc foarte des de matasea pe care o secreta. Ca si alte specii de arahnide, paianjenii sunt terestri, cu toate ca anumite specii s-au adaptat la viata în ape dulci, ele prinzând bule de aer sub apa si carându-le dupa ei. Paianjenii sunt deosebit de numerosi si se gasesc în toata lumea. Cu toate ca majoritatea au mai putin de 1cm lungime, cel mai mare are un corp de 9 cm, iar piciorele pot fi mult mai lungi.
Structura
Structura corpului la paianjeni este similara cu cea a celorlalte arahnide, fiind înpartit într-o parte anterioara, numita cefalotorace sau prosoma, si o parte posterioara, numita abdomen sau opiosthoma. Cele doua parti sunt separate de un „gât” subtire care confera animalului flexibilitatea necesara pentru a utiliza propria matase. Cefalotoracele are de obicei patru perechi de ochi simpli, care tind sa fie mai mari la paianjenii care vâneaza si mai mici la cei care creaza pânze cu modele complicate. Fiecare prima pereche de clesti, sau chelicerae, are un colt prevazut cu o deschidere prin care este eliberata otrava provenita de la o glanda din capatul clestelui. Urmatoarele doua parti ale corpului se numesc pedipalp, seamana cu niste picioare, dar sunt în general modificate pentru a deveni un fel de antene. La mascul, pedipalpul are un „organ de palpare”, folosit în reproducere. Pe cefalotorace se afla si patru perechi de picioare folosite pentru mers. Pe abdomen se afla clesti modificati, folositi pentru a secreta matasea. Deschiderile de pe abdomen duc la plamânii-carte, numiti asa datorita structurii stratificate, sau la un sistem de tuburi(trahee) folosite pentru a cara aerul. La unele specii pot fi întâlnite ambele feluri de respiratie.
Sistemul digestiv al paianjenilor este adaptat numai pentru mâncarea lichida, deorece animalele îsi digera în general prada în afara corpului, iar apoi ingurgiteaza lichidul. Creierul este destul de complex. Diferite parti ale lui sunt dezvoltate, în functie de modul în care îsi localizeaza prada: prin vedere sau prin atingere.
Veninul
Paianjenii sunt în general carnivori si se hranesc numai cu hrana vie, pe care o pot strivi cu clestii, sau îi pot injecta un venin. Muscatura unor paianjeni mari poate fi dureroasa, dar majoritatea sunt prea mici pentru a patrunde prin pielea umana, si doar câteva specii sunt periculoase pentru om. Printre acestea se numara „vaduva neagra” si rudele sale apropiate, care însa nu sunt agresive si musca oamenii doar în aparare. Muscatura este dureroasa si este urmata de lesin, dificultati în respiratie. Ea este doar rareori fatala, ma...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org