Referat - Botanica - Morfologia Frunzelor

Categorie
Referate Biologie
Data adaugarii
acum 7 ani
Afisari
1522
Etichete
botanica, morfologia, frunzelor
Descarcari
374
Nota
9 / 10 - 1 vot

Universitatea de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara - Bucuresti
Departamentul de Studii pentru
Invatamant la Distanta Mocanu Anatolie Costin
Anul I
BOTANICA SI FIZIOLOGIA PLANTELOR
Morfologia si anatomia fruntelor
Aspecte legate de abscisia frunzelor
Frunza este un organ vegetativ monosimetric, cu structura dorsiventrala, cu o crestere rapida si limitata, cu durata de viata scurta, care indeplineste functia principala de fotosinteza alaturi de transpiratie si respiratie.
Frunza mai poate indeplini si alte functii, cum ar fi: de protectie, de absorbtie, inmagazinare de substante organice de rezerva, de nutritie carnivora, inmultire vegetativa etc.
O frunza completa este formata din trei parti:
limb;
petiol;
teaca.
Limbul sau lamina
Este partea cea mai importanta a frunzei si poate fi simpla sau compusa.
Frunzele simple sunt caracteristice monocotiledonatelor si multor dicotiledonate, iar cele compuse sunt frecvente la unele dicotiledonate.
Cunoasterea morfologica a frunzelor are importanta deosebita pentru identificarea si clasificarea plantelor.
Totalitatea fasciculelor conductoare care strabat limbul si modul in care acestea se dispun formeaza nervatiunea limbului.
La diferite categorii de plante deosebim frunze cu o singura nervura si frunze cu mai multe nervuri principale.
La frunzele cu o singura nervura principala cunoscuta sub numele de uninerva, aceasta poate fi neramificata (molid) sau se poate ramifica astfel ca de nervura principala se desprind nervuri laterale mai subtiri, rezultand nervatiunea penata.
Frunzele cu mai multe nervuri au nervatiunea palmata, nervurile se ramifica la varful petiolului si patrund in limb sub diferite unghiuri.
Forma limbului
Forma limbului deriva din trei forme; eliptica, ovala, circulara. Forma eliptica se intalneste la fag, cu diametrul transversal mai scurt decat cel longitudinal. Forma ovala intalnita la cires reprezinta diametre inegale, dar intretaierea lor se face in treimea inferioara a limbului. Forma circulara, intalnita la plopul tremurator, are diametre egale si intretaierea lor se face la mijlocul limbului.
Dintre celelalte forme derivate pot fi mentionate: cordiforma, reniforma, lanceolata, triunghiulara, sagitata, deltoida, aciculara, filiforma, fistuloasa.
Baza limbului
Poate fi rotunda – la par, cordata – la liliac, sagitata – sageata apei, asimetric – la ulm, dilatata – la susai, auriculata – la tutun.
Varful limbului
Poate fi acut, respectiv lent ascutit - ca la salcie; acuminat, adica brusc ascutit - ca la lalea, rotund - la vasc; emarginat, cu un sinus apical - la brad; obcordat, asemanator cu o inima avand baza in sus – ca la macrisul iepurelui.
Marginea limbului
Poate fi intrega – la liliac, cu incizii mici; dintata, respectiv cu dintii indreptati spre varful limbului – ca la tei, ulm sau crenata, adica cu dintii rotunjiti si perpendiculari pe marginea limbului - ca la plopul tremurator; cu incizii mari, lobata, adica inciziile nu ating ½ din jumatatea limbului, bilobata, ca la Ginkgo biloba, penat – lobata ca la stejar, palmat – lobata ca la artar, vita de vie, fidata – ½ din jumatatea limbului, palmat-fidata – ca la ricin, partita – depaseste ½ din jumatatea limbului, penat-sectata – ca la odolean, palmat-sectata – ca la canepa..
Petiolul
Serveste la circulatia sevei brute spre limb si a celei elaborate spre tulpina, la orientarea limbului in pozitia favorabila in raport cu lumina.
Petiolul are si rol mecanic, de sustinere a limbului cand acesta este lovit de stropii de ploaie, de gheata sau cand este batut de vant.
Frunzele compuse sunt formate din mai multe foliole, petiolate dispuse pe un rahis comun. Acestea sunt reprezentate de frunze penat – compuse sau palmat – compuse.
Frunzele penat – compuse pot fi imparipenat compuse, cand se termina cu o foliola, ca la trandafiri, frasin si paripenate cand se termina cu o pereche de foliole, ca la Cedrela sinensis.
Frunzele palmat compuse pot avea trei foliole, ca la trifoi, salcamul galben sau mai multe foliole sesile, ca la castan.
Tipuri de frunze sub raportul ontogenetic si functional:
cotiledoane – primele frunze
catafile – frunze inferioare – organe de aparare
nomofile – frunze mijlocii – complet formate rol principal in procesele de fotosinteza, respiratie, transpiratie
hipsofile – frunze superioare – organe de protectie
Anexele frunzei sunt:
stipele
ohrea
lingua
urechiusile
Anatomia fru...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org