Referat - Comportarea Genelor

Categorie
Referate Biologie
Data adaugarii
acum 5 ani
Afisari
632
Etichete
comportarea, genelor
Descarcari
130
Nota
9 / 10 - 1 vot

Comportarea genelor. Echilibrul Hardy-Weinberg.
Experimentele desfasurate de W. Johannsen cu specii pure ale Phaseolus vulgaris au permis distinctia între genotipul si efectele mediului înconjurator asupra genotipului care conduc împreuna la propagarea specifica a fenotipului unui organism. Chiar daca variatiile cauzate de mediul înconjurator pot conduce la diferente doar fenotipice ale unei “linii pure” o selectie cu astfel de linii ar trebui sa fie neafectata. Aceste experimente au fost conditii esentiale pentru evaluarea teoretica si statistica a frecventei alelelor în interiorul populatiilor.
O preconditie importanta în atingerea rezultatelor de reproductibilitate este folosirea unor surse definite de material. Linii genetice pure nu sunt întotdeauna la îndemâna de la început.
Complet independente de încercarile despre care am vorbit pâna acum sunt studiile lui danezului W. Johannsen care a studiat variabilitatea fasolei frantuzesti (o varietate de Phaseolus vulgaris). Numeroase linii pure care difera în anumite caracteristici cum este diferenta de marime, exista obligatoriu în aceasta varietate ce se autopolenizeaza. Aceste diferente sunt determinate genetic si devin astfel un element al genotipului. Dar pentru un numar de motive cum ar fi, de exemplu, pozitia pastaii si diferentele rezultate din aprovizionarea cu substante asimilate si cu alte nutrimente produc fiecarei plante sa creasca în proportii diferite. Distributia aceasta este cauzata de factori externi reprezentând un element al fenotipului care este obtinut prin combinarea unor caracteristici ereditare cu factorii de mediu.
Johannsen a ales cel mai mic si cel mai mare tip de pastaie din variatia fenotipica a unei linii pure produsa prin cultivarea mai multor generatii pentru care nu a mai observat o schimbare a greutatii medii. O selectie în interiorul liniilor pure este fara efect (vezi tabelul). Bazat pe aceste descoperiri Johannsen a legat termenii genotip si fenotip.
Variatiile cauzate de mediu trebuiesc totusi luate în considerare când intersectam valorile. Un exemplu va ilustra aceasta. E. M. East (1910) a intersectat o specie de grâu cu spice lungi cu una cu spice scurte. Prima generatie a fost intermediara dar nu strict uniform. Cea de-a doua generatie a aratat variatii mai mari deoarece influenta factorilor de mediu si aparitia diferitelor genotipuri s-au suprapus. În aceste cazuri este imposibil sa identifici genotipurile direct.
Rezultatele sunt cele obtinute de W Johannsen în 1903, 1926.
Relatia dintre greutatea medie a generatiei “mama” si a generatiei “fiica” la o varietate de fasole.
greutatea boabelor “mama”
greutatea boabelor “fica”

categorii de greutate
10
20
30
40
50
60
70
80
90
media
20
-
1
15
90
63
11
-
-
-
43,8
30
-
15
85
322
310
91
2
-
-
44,5
40
5
17
175
776
956
283
24
3
-
44,2
50
-
4
57
305
521
196
51
4
-
48,9
60
-
1
23
130
230
168
46
15
2
51,9
70
-
-
5
53
175
180
64
15
2
56,0
total
5
38
170
1676
2255
928
187
33
2
47,92

Echilibrul Hardy – Weinberg
Savantii Hardy (englez) si Weinberg (german) au putut demonstra ca frecventa homozigotilor si cea a heterozigotilor într-o populatie ramâne constanta timo de generatii daca anumite conditii sunt îndeplinite. Legea omonima permite calculul teoretic al frecventei pe care o are un anumit în cadrul unei populatii indiferent de numarul de alele existente.
Legile mendeliene pornesc de la doi parinti individuali împreuna cu descendentii lor. Problemele despre ereditate asa cum au fost descrise pâna acum pot fi întelese numai sub anumite conditii. Ratii precum 3:1 pot fi cu greu descoperite în natura deoarece fiecare specie trebuie privita ca un grup de populatii în care un anumit genotip apare în cantitati greu de determinat. Frecventa unei alele poate fi foarte mica si combinatiile genetice la care aceasta va lua parte vor fi în consecinta foarte rare.
Cei doi savanti au demonstrat independent în 1908 respectiv 1909 faptul ca frecventa homozigotilor si cea a heterozigotilor ramâne constanta timp de generatii cu conditia ca:
populatia sa fie foarte numeroasa
indivizii sa se poata împerechea fara constrângeri (în cazul în ...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org