Referat - Delfinii

Categorie
Referate Biologie
Data adaugarii
acum 9 ani
Afisari
5038
Etichete
delfinii
Descarcari
429
Nota
9.71 / 10 - 7 voturi

Delfinii
Delfinii sunt animale foarte simpatice. Oare existã cineva care nu i-a vãzut , la Delfinarium sau la televizor , la emisiunile pentru copii sau la Animal Planet ? Cred cã nu. A vorbi despre delfini este la fel de dificil ca a vorbi despre orice altceva , deoarece toate domeniile stiintei sunt foarte vaste încât nici specialistii nu pot cunoaste totul. Totusi sã încercãm sã povestim câte ceva despre aceste fiinte, despre obiceiurile lor si despre adaptarea lor la mediul acvativ.
Delfinii si porcii de mare (delfinii comuni) sunt mamifere desi se aseamãnã cu pestii. Le putem numi miracole ale evolutiei pentru cã desi ele descind din animale terestre milioanele de ani de adaptare la mediul acvatic au fãcut ca acestia sã fie considerati la prima vedere mai degrabã pesti decât mamifere. Ei înnoatã cu gratia , forta si agilitatea pestilor si s-au adaptat în multe privinte pentru a-si gãsi si captura prada. Corpul lor are o formã aerodinamicã, fusiformã, folosesc la înnotat coada care se aseamãnã cu înnotãtoarea codalã a pestilor. Mobiliatea si viteza de înaintare în apã ajung si chiar depãsesc pe cele ale dusmanului lor de temut : rechinul. Toate aceste modificãri nu au dus la atrofierea sau disparitia proprietãtilor fundamentale ale strãmosilor terestri, delfinii fiind totusi mamifere , asa cã au sânge cald, respirã cu ajutorul plãmânilor iar puii sunt alãptati de cãtre mamã. Delfinii cuprind 7 genuri si în total 32 de specii ( amintim delfinul cu bot prelungit, delfinul tropical, delfinul cu pete, delfinul ucigas sau orca, etc). Delfinii au lungimea cuprinsã între 1,5 si 7 metri, iar greutatea variazã de la 40 kg la 4500 kilograme. De asemenea existã 3 genuri de porci de mare si în total 6 specii (de exemplu : delfinul comun, delfinul lui Dall). Lungimea porcilor de mare variazã între 1,2 – 2,25 metri si greutatea de la 30 la 160 de kg.
Cele mai apropiate rude ale delfinilor si porcilor de mare sunt cetaceele de dimensiuni uriase , printre care balena , cel mai mare mamifer al tuturor timpurilor si uriasa balenã ucigasã. Aceste douã specii sunt reprezentanti ai celor douã familii ai cetaceelor, cele cu fanoane care filtreazã organismele vii ale planctonului cu ajutorul fanaoanelor asezate în orificiul bucal asemenea unui gard si cele cu dinti care hãituiesc, captureazã si-si mãnâncã prada asemenea animalelor de pradã.
Delfinii si porcii de mare apartin familiei cetaceelor cu dinti. Ele sunt de dimensiuni mai mici, hrana este alcãtuitã aproape numai din peste si sepii, desi cel mai mare reprezentant al lor orca (delfinul ucigas) , spaima mãrilor, atacã focile si alti delfini. Între delfini si porcii de mare nu existã prea mari diferente. Delfinii au botul cãrnos si dintii conici, iar porcii de mare au dintii sub formã de cazma si numai în maxilarul de jos.
Adaptarea delfinilor la viata acvaticã este asa de mare încât pe uscat acestia sunt practic neputinciosi. Semnul cel mai evident al adaptãrii la mediul în care trãiesc este structura si constitutia corpului. Pentru cã forma aerodinamicã este o conditie esentialã la deplasarea rapidã prin apã, a cãrui densitate este mai mare decât a aerului , delfinii si porcii de mare si-au dezvoltat o formã fusiformã, asemãnãtoare unei torpile, practic renuntând la tot ceea ce putea strica aspectului neted al coprului . Astfel urechile s-au atrofiat , organele genitale atât la mascul cât si la femelã au o pozitie normalã în interiorul corpului, memebrele posterioare nu au lãsat nici o urmã iar membrele anterioare s-au transformat în înnotãtoarea în formã de aripã, având rolul de a stabiliza si cârmui miscarea. Coada s-a transformat în înnotãtoarea codalã, rigidã si latã . Pielea delfinului este netedã si finã ca mãtasea, total lipsitã de pãr. Denivelãrile create de oase si muschi sunt corectate de stratul de grãsime aflat sub piele, grãsime care are rol si de izolator termic, adicã reduce pierderile de energie, lucru important deoarece apa mãrii este întotdeauna mai rece decât temperatura animalelor.
Alãturi de forma aerodinamicã, care îsi sare în ochi cum se spune, viteza mare de înanintare este obtinutã si datoritã altor proprietãti mai putin vizibile. Astfel pliurile transversale ale pielii delfinilor reduc turbulentele care pot apare în apa care curge pe corpul animalului mãrind rezistenta la înaintare prin schimbãrile de presiune. Prin reducerea acestor turbulente se reduce astfel rezistenta mediului la înaintare. În plus stratul superior de celule ale pielii se toceste extrem de rapid – chiar si de 12 ori zilnic – iar uleiul produs de celule îmbracã corpul ajutând astfel înaintarea prin apã. Datoritã acestor proprietãti delfinul lui Dall este specia cea mai rapidã , putând înnota si cu viteza de 50 km/h si aceastã vitezã o poate pãstra pe distante foarte mari. Delfinii au obiceiul de a sãri din apã din când în când si înnoatã practic în aer. E posibil ca aceasta sã fie o metodã de a reduce rezistenta med...


  • Referate asemanatoare

    • Delfinii

      Desi descind din animale terestre, delfinii inoata cu forta si gratia pestilor si s-au adaptat in m ...VEZI REFERAT

Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org