Referat - GIMNOSPERME

Categorie
Referate Biologie
Data adaugarii
acum 8 ani
Afisari
1616
Etichete
gimnosperme
Descarcari
724
Nota
9 / 10 - 1 vot

GIMNOSPERME
CLASA
ORDIN
FAMILIE
GEN
CYCADOPSIDA
CYCADALES
CYCADACEAE
CYCAS
GYNKGOOPSIDA
GYNKGOALES
GYNKGOOACEAE
GYNKGO
CONIFEROPSIDA
CONIFERALES (PINALES)
ARAUCARIACEAE
ARAUCARIA
TAXODIACEAE
TAXODIUM SEQUOIADENDRON SEQUOIA METASEQUOIA CRYPTOMERIA
CEPHALO- TAXACEAE
CEFALOTASSO
CUPRESSACEAE
CUPRESSUS THUJA LIBROCEDRUS JUNIPERUS CHAMAECYPARIS
PINACEAE
ABIES PICEA PINUS LARIX CEDRUS PSEUDOTSUGA TSUGA

TAXALES
TAXACEAE
TAXUS

Scurtã istorie a gimnospermelor
Cu mai bine de 220 milioane de ani în urmã , flora terestra era dominata de aceste plante cu flori primitive.
Carbonifer:
Un aspect al evolutiei plantelor spre formele superioare cu flori si seminte este si aparitia, printre ferigile carbonifere, a unor plante care au premers dezvoltarea plantelor cu seminte golase-gimnospermele.
Permian:
Din permian se cunosc, ca stramosi ai coniferelor actuale, Walchia piniformis si Voltzia heterrophylla . Voltzia se dezvolta în permian, dar o gasim si în timpurile de la începutul erei mezozoice. Ambele plante purtau semintele în conuri si au constituit originea celor mai multe dintre coniferele care se vor dezvolta în lungul erelor mezozoice si neozoice.
Triasic:
Dintre Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penate dispuse pe tulpini groase, a fost raspândit pâna la sfârsitul mezozoicului.
Jurasic:
În jurasic, perioada urmatoare triasicului, gimnospermele stravechi iau o mare dezvoltare. Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca Cycadeoides, care înfrumusetau peisajul. Cycacadeoides avea tulpini groase, îmbracate în resturile petiolurilor frunzelor cazute, si erau presarate cu flori, iar spre vârf se desprindea un buchet mare de frunze. Dintre bennettitale se mai cunoaste Williamsoniella, cu tulpina ramificatã dicotomic, florile purtate pe pedunculi lungi si Williamsonia, care avea înfatisarea unei ferigi arborescente. La bennettitale apare un învelis care cuprinde si apara samânta. Conul matur avea asemanari cu fructul angiospermelor, plante superioare cu semintele protejate de fruct.
Cretacic:
În aceastã perioadã gimnospermele au intrat în regres fatã de angiospermele pornite pe calea unei mari evolutii.
Neozoicul inferior:
Pentru formatiunile neogene sunt caracteristice coniferele Taxodium si Sequoia, forme cu mare raspândire, mai ales pe continentele sudice.
Timp de 120 milioane de ani aceste plante au constituit vegetatia dominantã a Pamântului.
Coniferele sunt plante lemnoase, arbori sau arbusti care apar în padurile de conifere din zone montana, la care apar pentru prima data florile grupate în conuri (de unde si denumirea de conifere). Ele se înmultesc prin seminte, care sunt libere, neînchise în fruct. (gimno- liber; sperme- samânta;=> gimnosperme= plante cu seminte libere). Lemnul este format predominant din traheide mai perfectionate structural decât la ferigi care alaturi de liber formeaza fascicule libero-lemnoase dispuse concentric. În mijlocul fasciculelor se afla cambiul, care spre interior produce lemn si spre exterior liber.
Reproducerea este numai sexuata. În ciclul lor de dezvoltare alterneaza doua generatii: una sporofitica, diploidã, si una gametofitica, haploida. Dupa fecundare, rezulta zigotul, din care va lua nastere samânta, care va începe generatia sporofitica.
Generatia sporofitica este reprezentata de un corm bine dezvoltat, format dintr-o radacina puternicã, ramificata la suprafata solului datorita substratului stâncos. Tulpina este dreapta, lemnoasa, iar coroana are aspectul unui con. Tulpina produce o substanta cleioasa si lipicioasa, numitã rasina (de aici si numele de rasinoase), care în contact cu aerul se întareste. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, în smocuri sau în jurul ramurilor. Ele sunt persistente si iarna, cad pe rând la intervale de 3-6 ani, de aceea coniferele ramân verzi în permanenta (cu exceptia laricei sau zadei, care toamna în fiecare an îsi schimba frunzele, ca si arborii cu frunze cazatoare).
Generatia gametofitica (sexuatã) este reprezentata de gameti care sunt grupati în flori. Florile sunt grupate în conuri.
Conurile barbatesti sunt situate spre vârful ramurilor si reprezinta o floare barbateasca, formata dintr-un ax al conului care sustine solzii staminali, purtatorii sacilor polenici, cu numeroase grauncioare de polen.
Conurile femeiesti sunt situate în vârful unei ramuri de la baza coroanei si reprezinta o inflorescenta. Fiecare con este format dintr-un ax care sustine solzii carpelari cu douã ovule si o bractee. Din zigotul...


  • Referate asemanatoare

Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org