Iepurele de vizuini
In urma cu 3 500 de ani, navigatorii fenicieni, debarcati in Peninsula Iberica ,vor fi fost poate uimiti vazind numarul extrem de mare de iepuri (de vizuina) gasiti acolo. Si tarimul nou descoperit de ei a fost numit I. Shapan-in, ceea ce a insemnat „peninsula iepurilor". Astfel, din aceasta denumire a derivat cuvintul Spania, tara de astazi. „Ceva" mai aproape de zilele noastre, romanul Valerius Catullus (anul 50 i.e.n) denumeste Peninsula Iberica — bineinteles tot datorita numarului mare de iepuri — „Cuniculosa", insemnid iepurarie. Prelungind putin aceasta foarte scurta incursiune istorica, sa-i amintim pe Terentius Varo (116— 26 i.e.n) si Junius Moderatus Columella (sec I e.n.), care descriu acele „leporaria", locuri in care romanii cresteau in spatii ingradite iepurele-de-vizuina. Acesta a fost inceputul domesticirii iepurelui de vizuina, stramosul „en titre" al celor circa 60 de rase de iepuri domesticiti. Din Peninsula Iberica, iepurele de vizuina a pornit la asaltul Europei, in scurt timp, gasind conditii bune de trai pe intreg cuprinsul ei.
Mai mic decit iepurele de cimp, are carpul in lungime de 35 — 45cmsicoada de 4—6 cm, iar greutatea de 1,3—2,3 kg. Membrele anterioare sint mai puternice decit cele ale iepurelui de cimp, si adaptate la sapat, iar cele posterioare sint mai scurte decit ale celui dintii. Reamintim, de asemenea, ca nu are virful urechii negru ca iepurele de cimp, iar lungimea urechii nu depaseste virful botului. Culoarea blanii este si ea diferita fata de cea a iepurelui de cimp, fiind, mai cenusie.
Cu aproximativ un secol in urma a fost colonizat in Transilvania, iar in anul 1905 a fost colonizat din nou, de data asta pe raza comunei Cristesti, linga Iasi, printr-un lot de citeva perechi aduse din Franta, incepind cu anul 1973 a mai fost colonizat si in judetele Alba, Covasna, Dolj, Mures, Buzau, Brasov, Ilfov, Vilcea, Prahova, Maramures, Sibiu, Bacau, Botosani. Pinain prezent s-a mentinut in zonele in care a fost