Referat - Inima2

Categorie
Referate Biologie
Data adaugarii
acum 8 ani
Afisari
1535
Etichete
inima2
Descarcari
324
Nota
9 / 10 - 1 vot


Colegiul National „Ion Luca Caragiale”
Elev: Voinea Mihai Cristian
Clasa: XI E
Profesor: Gabriela Marasescu
INIMA
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompeaza ritmic sângele în corp. Inima, sângele si vasele de sânge alcatuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului si a substantelor hranitoare si eliminarea dioxidului de carbon si a altor produse reziduale. Inima reprezinta motorul sistemului circulator. Ea trebuie sa functioneze neîncetat deoarece tesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continua cu oxigen si substante hranitoare transportate de sânge.
Inima umana are forma unei pere de marimea unui pumn închis si este situata în partea stânga, la circa patru sau cinci centimetri fata de linia mediana. Este alcatuita în principal din tesut muscular care se contracta ritmic împingând sângele catre toate partile corpului. Contractiile încep în embrion la circa trei saptamâni de la concepere si continua de-a lungul întregii vieti a individului. Muschiul nu se odihneste decât pentru o fractiune de secunda între batai. Într-o viata de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori si va pompa 169 de milioane de litri de sânge.
STRUCTURA INIMII
Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul) drept si stâng, sunt camerele de primire a sângelui. Acestea colecteaza sângele adus de vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stâng si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele împing sângele prin artere, de la inima catre corp.
Inima este o pompa cu doua camere, în care sângele circula prin doua sisteme închise separate. Sângele încarcat cu oxigen paraseste ventriculul stâng prin aorta. Circula prin corp si se întoarce dezoxigenat în atriul drept prin venele cave superioara si inferioara. Ventriculul drept pompeaza sângele prin artera pulmonara catre plamâni, unde acesta schimba dioxidul de carbon cu oxigen. Sângele oxigenat se întoarce apoi, prin venele pulmonare, în atriul stâng, pregatit pentru o noua circulatie arteriala.
Partea dreapta si cea stânga a inimii sunt separate una de cealalta printr-un perete de tesut (sept interventricular). Fiecare pompeaza sângele printr-un circuit separat de vase: dreapta împinge sângele sarac în oxigen catre plamâni (circulatia mica), în timp ce stânga îl distribuie pe cel bogat în oxigen în corp (circulatia mare). Sângele care se întoarce din organism a cedat mare parte din oxigen si s-a încarcat cu dioxid de carbon din tesuturi. Acesta este colectat de doua vene mari, vena cava superioara si vena cava inferioara, care se varsa în atriul drept al inimii. De aici sângele trece în ventriculul drept care îl va pompa prin artera pulmonara catre plamâni, unde se va reîncarca cu oxigen si va elimina dioxidul de carbon. Sângele, bogat acum în oxigen, se întoarce la inima prin arterele pulmonare care se varsa în atriul stâng. De aici trece în ventriculul stâng, unde va fi pompat prin aorta, cea mai mare artera a corpului. Artere mai mici care se ramifica din aorta distribuie sângele catre diferite parti ale organismului.
Patru valve interioare împiedica alunecarea inversa a sângelui. Ele se deschid usor în directia curgerii sângelui si se închid când acesta împinge în sens invers. Doua dintre valve se afla între atrii si ventricule, cunoscute ca valve atrioventriculare. Valva atrioventriculara dreapta (tricuspida) este formata din trei fâsii de tesut, în timp ce valva atrioventriculara stânga (bicuspida sau mitrala) are numai doua. Celelalte doua valve sunt situate între ventricule si artere. Sunt numite valve semilunare, deoarece fiecare este formata din trei fâsii de tesut în forma de semiluna. Valva semilunara dreapta, dintre atriul drept si artera pulmonara, se mai numeste si valva pulmonara. Cea stânga, dintre ventriculul stâng si aorta, se mai numeste si valva aortica.
Tesutul muscular cunoscut ca miocard sau muschi cardiac este sustinut de un esafodaj de tesut conjunctiv si formeaza peretii camerelor inimii. Atriile au pereti relativ subtiri în comparatie cu ventriculele. Ventriculul stâng are peretii cei mai grosi – mai mult de un centimetru la o persoana adulta - deoarece el trebuie sa pompeze sângele pâna la cele mai departate celule ale corpului.
Un sac dur, cu pereti dubli, cunoscut ca pericard, înconjoara inima. Stratul interior al pericardului, epicardul, se afla direct pe miocard. Stratul exterior al pericardului este lipit de osul pieptului si de alte structuri din cavitatea toracica si are rolul de a fixa inima. Între peretii pericardului se afla un spat...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org