SFECLA
Importanta economica
Sfecla furajera reprezinta un nutret suculent care se consuma si în stare proaspata, si conservat prin însilozare.
O tona de cereale contine 120 – 127 unitati nutritive. În afara de radacini se mai folosesc pentru furajele celelalte si frunzele proaspete sau însilozate. Nutretul este bine consumat de toate speciile de animale. Furajarea în perioada de stabulatie sporeste energia calorica cu ratie si are efecte favorabile asupra productiei de lapte si taurine.
Particularitati botanice
Sfecla furajera este o planta bienala, cu particularitati biologice asemanatoare cu cele ale sfeclei de zahar. Frunzele reprezinta 20 – 25 % din greutatea radacinilor. Perioada de vegetatie în primul an este 20 – 40 zile. Înflorirea an cel de al doilea an dureaza 20 – 40 zile. Spre deosebire de sfecla de zahar radacinile se dezvolta în mare parte deasupra nivelului solului.
Soiurile
În tara noastra au fost introduse în cultura solurile de sfecla furajera monogermeni: Monoval, Monogal si Monovert, si Post. Titon Poly, Ursus Poly, etc.
Soiul Polifurajer 26 a fost obtinut prin hibridare, radacina este de culoare rosie, cu vârful alb, de forma alungita–ovala. Lungimea radacinii este de 35 cm, din care 18 cm creste în afara din sol.
Culoarea miezului este alba cu urme slab roz. Numarul de frunze este cuprins între 10 – 26. Soiul este rezistent la seceta si la atacul de cercosporioza. Continutul mediu în substanta uscata este de 9,6 %. Soiul este foarte reproductiv realizând între 77 tone la hectar – 140 tone la hectar radacini.
Soiul Polifurajer – 2 are radacina cilindric ovala, de culoare galbena cu nutret diferit. Se recolteaza foarte usor. Are o comportare foarte buna în ceea ce priveste rezistenta la rasarire si cercosporioza.
Continutul în substanta uscata este de 12,48 % . Acest soi are o capacitate de productie cuprinsa între 70 – 100 tone la hectar.
Cerinte fata de clima si sol
Cerinte fata de temperatura sunt mai ridicate decât ale sfeclei de zahar.
Brumele târzii de primavara produc pagube destul de mari. Radacinile sunt sensibile la temperaturi de – 6 (C. Pentru primul an de vegetatie necesita o suma a temperaturii de 2300 – 2700 (C. Semintele încoltesc la temperatura de 6 – 8 (C. Radacinile se dezvolta bine la temperatura solului de 18 – 25 (C. Cerintele fata de apa sunt de asemenea mari.
Culturile reusesc bine în regiunile cu precipitatii anuale de 550 – 600 mm si uniform repartizate în cursul perioadei de vegetatie.
Solurile
Fata de soluri este mai putin pretentioasa. Se poate cultiva si pe soluri slab acide sau usor saraturate, însa cele mai mari productii se obtin pe cernoziomuri, soluri brune si brun roscate si aluviuni.
Tehnologia culturii
Rotatia pentru sfecla furajera sunt bune premergatoare cerealele de toamna si primavara, borceaguri si porumbul furajer, leguminoasele anuale si terenuri. Nu sunt bune premergatoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan, sorgurile. Sfecla furajera se cultiva pe acelasi teren dupa o perioada de 5 – 6 ani, pentru a evita atacul de nematozi. Dupa sfecla furajera se pot cultiva cerealele, leguminoase anuale, porumbul, iarba de sudan, sorg.
Fertilizarea, gunoiul de grajd în doza de 30 – 40 tone la hectar este bine valorificat din sfecla furajera si de culturile care urmeaza în rotatie. Pe cernoziomul se recomanda 50 – 60 kilograme la hectar P2 O5, iar pe solurile brun roscate 60 – 70 kilograme la hectar P2 O5. Îngrasamintele azotate sunt necesare în doze de 150 – 200 kilograme|ha. Potasiul este necesar pentru soiurile acide, amendate, în doze de 60 – 80 kilograme la hectar K2 O.
Lucrarile solului
Aratura de toamna trebuie executata la adâncime de peste 25 cm, iar patul germinativ se pregateste cu grapa cu discuri, cu combinatorul de sfecla sau grapa cu colti reglabili, în functie de gradul de maruntire a solului. Când solul este afânat pe o adâncime de peste 5 – 6 cm cea ce creeaza pericolul de încorporare a semintei la adâncime mai mare, terenul se tavalugeste înainte de semanat.
Samânta si semanatul epoca optima de semanat corespunde cu momentul când temperatura solului ajunge la 6 – 7 (C adica în a doua jumatatea a lunii martie. Densitatea optima este 80000 – 90000 plante la hectar si se realizeaza prin semanatul la distanta între rânduri de 45 cm, iar între urmatoarele rotatii de tractor de 60 – 75 cm. În acest mod se pot executa în bune conditii prasilele mecanice. Densitatea dintre plante pe rând va fi de 20 – 25 cm. Cantitatea de samânta este de 15 – 20 kilograme la hectar. Adâncimea de semanat este de 2 – 3 cm. La semanatoarea SPC – 6 se monteaza patine la montare, pentru a evita patrunderea semintelor la adâncime mai mare.
Luc...