Arta culinara pe meleaguri românesti


Omul care treieste în mijlocul unor factori climatici, geografici, economici si sociali formeaza mediul înconjurator. Alimentatia este cel mai important factor al mediului înconjurator, deoarece el influenteaza dezvoltarea organismului, întretine sanatatea si capacitatea de munca a omului.
În functie de asezarea geografica, de conditiile de clima si de ocupatiilor locuitorilor unei tari, putem vorbi de o bucatarie traditionala specifica. Astfel, tara noastra, cu o clima temperat – continentala, cu un relief dersificat (câmpii, dealuri, podisuri, muntii) strabatuta de râuri, cu iesire la Marea Neagra si cu o Delta a fluviulu Dunarea, are o gastronomie bogata si variata.
În zona de câmpie se cultiva foarte mult grâu si porumb. Din faina de porumb se pregateste mamaliguta traditionala sarii noastre, care se manânca cu brânza, oua, unt, smântâna si lapte sau cu sarmalute în foi de vita sau de varza, care constituie o alta mâncare traditionala româneasca.
În Moldova, la loc de cinste stau ciorbele de bors, supe cu taitei de casa, puiul cu smântâna si gaina umpluta. Borsul din tarâte de grâu este o zeama acrisoara cu gust placut, foarte sanatoasa si hranitoare.
Cu ocazia sarbatorilor de Craciun, mai cu seama în ziua de Ignat, se taie porcul, din care se prepara mezeluri, cârnati, caltabosi, toba si lebar. O parte din carne si sunca se afuma pe îndelete, iar în alta parte se prepara sarmalute, friptura si racituri. Mititeii sunt deasemenea specifici tarii noastre.
Sarbatoarea Pastelui pune pe jar multe gospodine, care se în a pregati borsul de miel, drobul, friptur si stufatul. La loc de cinste este prepararea cozonacilor bine crescuti, galbeni si stufosi umpluti cu foarte multa nuca si stafide.
Pestele si vânatul constituie materia prima pentru diverse preparate.
Pentru desert, gospodinele noastre pregatesc placinte cu brânza sau cu carne, placinte “poale în brâu” sa