Istoria telegrafului



Telegrafia, se poate spune ca dateaza de la inventarea telescopului (Galileo Galilei, 1609) cu ajutorul caruia se acoperea distante mai mari în transmiterea mesajelor. În anul 1690, Amontons a construit un telegraf cu ocheane, dar cel mai raspândit a fost telegraful francezului Claude Chappe ( 1791). Atunci s-a introdus si termenelul de telegraf derivat de la grecescul tele-distanta si graphos-scriere. Telegraful lui Chappe era alcatuit dintr-un sistem de semafoare cu brate, transmiterea mesajelor fiind facuta dupa un cod cu 172 de semne.

Telegraful folosea un cod alcatuit din linii si puncte, cunoscut sub numele de “alfabetul Morse”. Telegraful s-a raspândit foarte repede si o retea de sârme se întindea în întreaga lume.

Electricitatea a dat posibilitate omului sa faca un salt calitativ în tehnica mijloacelor de comunicare. Prima încercare de a folosi electricitatea statica în telegrafie a fost facuta de elvetianul George Lesage în anul 1774. Au urmat apoi Sömmering (1809) cu telegraful electrochimic, Silling (1830) care a construit telegraful electromagnetic. Cel care a construit un telegraf simplu, usor de manipulat si care s-a raspândit în întreaga lume, a fost Samuel Brese Morse (1838). Telegraful folosea un cod alcatuit din linii si puncte, cunoscut sub numele de “alfabetul Morse”. Telegraful s-a raspândit foarte repede si o retea de sârme se întindea în întreaga lume.

În anul 1855, un alt american, Hughes, construia teleimprimatorul, principalul avantaj al acestuia fiind faptul ca mesajele se transmiteau direct prin caractere latine nemaifiind nevoie de descifrare.

Aceste aparate au fost perfectionate continuu de diferite firme constructoare, urmarindu-se în special marirea vitezei de transmisie a telegramelor.

Aparutul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, iar telegraful Hughes 36 de cuvinte. În anul 1867, Wheatstone realiza un aparat care transmitea 360 de cuvinte pe minut. O metoda mult mai practica si