Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii











O lume rãsturnatã: gustul rosiei




Autor: Eugeniu FRUNZA, anul I, grupa J064L
Conducator stiintific: Eugenia BOGATU, doctor in filosofie

Chi?inau, 2006
Pornind de la o logica a contextului mai nuantata, neexclusiva, acceptând si gusturi culinare, A.J. Greimas, afirma dupa cum remarca J.M. Flock într-un interviu publicat de „La Monde”  în dosarul consacrat problematicii semiotice: „Cred ca la un moment dat se va vedea ca semiotica a jucat rolul de a stârni curiozitetea în domenii exclusive din cultura clasica si a integrat în sfera cercetarii stiintifice universuri de semnificatie care nu faceau parte din reflectia traditionala.”1 Un astfel de domeniu exclus anterior din reflectia traditionala este semiotica gustului. De aceeasi parere este si Roland Barthes; „O haina, un automobil, o mâncare gatita, un gest, un film, o imagine publicitara, o mobila, un titlu de ziar, iata în aparenta o serie de obiecte eteroclite. Ele au însa în comun faptul ca sunt semne si li se aplica aceeasi activitate: lectura. Omul modern îsi petrece timpul citind imagini, gesturi, comportamente: (…) aperitivul (whisky sau pernod [îmi spune] stilul de viata al gazdei mele. Toate aceste lecturi sunt prea importante în viata noastra, implicând prea multe valori sociale, morale, ideologice pentru ca o reflectie sistematica sa nu încerce sa le ia în discutie pentru moment vom numi aceasa reflectie semiologie. Stiinta a mesajelor sociale? Siinta a mesajelor culturale?‘‘ 2

Doi teoreticieni ai semioticii sunt Hjelmslev si Umberto Eco. Hjelmslev propune ca postulat fundamental al unei semiotici diagrama alcatuita din planul expresiei si al expresiei, fiecare având substanta si forma. Cele doua sisteme care vor constitui în functive ale functiei-semn vor lua nastere prin pertinizarea de catre formele respective ale