ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIA SI GESTIUNEA PRODUCTIEI AGRICOLE SI ALIMENTARE



















Vinurile intre arta si stiinta




















AN UNIVERSITAR 2001-2002





CUPRINS

Vinul si sanatatea
Vinul in consum
Pastrarea vinului la sticle
Vinul in gastronomie
Criterii in aprecierea calitatii vinului
Clasificarea vinurilor
Continutul vinului
Servirea vinurilor
Pregatirea vinurilor pentru servire
Cum se bea vinul vechi
Pahare folosite la servire
Temperatura de servire
Defectele vinului
Cassarea bruna
Cassarea neagra
Cassarea alba
Mirosul de hidrogen sulfurat
Gustul si mirosul de mucegai
Gustul de butoi
Bolile vinului
Floarea vinului
Otetirea
Balosirea
Manitarea si borsirea
Fermentatia propionica
Izul "de soareci"
Antiseptici si oxidanti folositi in vinificatie
Alte produse si procedee cu efect antiseptic si antioxidant











1.Vinul si sanatatea

“Vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica bautura”- Louis Pasteur.
El nu este considerat drept una dintre sursele majore de energie din alimentatia omului. Se poate conta pe vin ca imbogatitor in potasiu (K- 0,5-1.2 g/l) sau ca vitaminizant. In afara unor vinuri demidulci sau dulci cu circa 12-70 g/l zahar rezidual, vinul dispune de alcool (9-13 vol.%) care intra in circuitul metabolic si constituie el insusi o sursa de energie, dar aceasta sursa nu este dintre cele mai importante. Vinul se bea din placere si intra in toate dietele de alimentatie rationala ca insotitor al diferitelor mancaruri. Este o adevarata stiinta asocierea vinurilor cu diferitele mancaruri. In Franta, de exemplu, exista o meserie, aceea de somellier , omul care stie sa aleaga vinurile, stie sa recomande la fiecare mancare ce vin se potriveste, sau invers, ce mancare trebuie servita alaturi de un anume vin. Vinul deci nu trebuie inteles in primul rand ca aliment ci ca un insotitor zilnic al mancarii in cadrul unei alimantatii rationale si sanatoase.


2.Vinul in consum

In legatura cu modul in care vinul este