Astronomia greaca
Universul reprezinta totalitatea de energie si materie, inclusiv Pamântul, galaxiile si continutul intergalactic.
Steaua este un corp cosmic format din gaze inerte retinute de atractia gravitationala proprie, care emite radiatii elecromagnetice, mai ales lumina care este produsul direct al reactiilor termonucleare interne. Aproximativ 8000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber de pe Pamânt. Astronomii au calculat ca în Calea Lactee sunt sute de miliarde de stele. Calea Lactee, la rândul ei, este una din sutele de milioane de galaxii care pot fi vazute cu ajutorul telescoapelor.
Planetele sunt corpuri cosmice nonluminoase, mai mari decât un asteroid sau o cometa. Ele sunt luminate de cele mai multe ori de steaua în jurul careia orbiteaza. Cele noua planete în ordinea distantelor fata de Soare sunt: Mercur, Venus, Pamânt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto.
În imagine se observa cometa Shoemaker-Levy 9 prabusindu-se pe Jupiter. Daca oricare din acele fragmente s-ar fi prabusit pe Pamânt, ar fi dus la disparitia vietii.
Stiinta care se ocupa de toate planetele si satelitii lor, comete si meteoriti, materia interstelara, sisteme solare cunoscute, galaxii si portiuni de galaxii se numeste astronomie.
Origini antice. Egiptenii sunt, probabil primii care au descoperit pozitia relativa a stelelor.
Astronomia babiloniana. Babilonienii au realizat în 400 î.Ch. ca miscarea aparenta a Soarelui si a Lunii în jurul zodiilor nu au o viteza constanta. Ei cunosteau pozitia Lunii si a Soarelui pentru fiecare zi a lunii si puteau prezice Luna noua. De asemenea, ei au calculat pozitiile planetelor.
Astronomia greaca. Aristarh din Samos credea ca Pamântul se roteste în jurul axei sale o data la 24 de ore, împreuna cu alte planete în jurul Soarelui. Explicatia sa a fost respinsa de cei mai multi filozofi greci, care priveau Pamântul ca o planeta fara miscare în jurul careia se roteau