Referat - Carpatii Moldo-Transilvaniei - grupa centrală a Carpaţilor Orientali

Categorie
Referate Geografie
Data adaugarii
acum 11 ani
Afisari
3324
Etichete
carpatii, moldotransilvaniei, grupa, central259, carpa355ilor, orientali
Descarcari
521
Nota
9 / 10 - 1 vot

Carpatii Moldo-Transilvaniei
- grupa centrala a Carpatilor Orientali -
Asezarea – limitele
nord – culoarul depresionar Dorna – Câmpulung
sud – Depresiunea Brasovului
Valea Oituzului
est – Subcarpatii Moldovei
vest – Depresiunea colinara a Transilvaniei
Geneza
aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor Românesti, înaltati în cea mai noua orogeneza, orogeneza alpina
punerea în evidenta a masivelor carpatice a început mai demult
în orogeneza hercinica, din a doua parte a Paleozoicului (carbonifer si permian)
care a individualizat axul sisturilor cristaline
catre sfârsitul erei mezozoice, în cretacic
datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului Marii Tethys din sudul Europei
a început orogeneza alpina, de mare anvergura, care a înaltat lantul alpino-carpato-himalayan
cutarile au continuat în lantul muntos al Orientalilor, ca de altfel în întregul lant carpatic, în neozoic
la definirea lor contribuind si eruptiile vulcanice din a doua parte a neogenului,
care au creat sirul muntilor vulcanice de pe ramura vestica a Carpatilor Orientali
la înfatisarea actuala a reliefului a contribuit si actiunea ghetarilor, pentru ca, în prima parte a cuaternarului (pleistocen)
clima a suferit o racire generala
crestele mai înalte de 2.000 metri fiind acoperite cu ghetari, care au sculptat
circuri
vai glaciare
creste
o data cu încalzirea climei, în postglaciar (holocen)
ghetarii s-au topit
au continuat sa se desfasoare actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare care, prin eroziune si acumulare, au modelat vai si terase
Alcatuirea petrografica (litologia)
diversitate mare de roci
impune un paralelism al culmilor (fâsii)
centru – sisturi cristaline – aliniaza altitudinile cele mai mari
se afunda la sud de obârsia Trotusului
vest – roci eruptive
est – roci sedimentare cutate (flis)
Caracterizarea reliefului
Caracterele generale
masivitatea
latime mare
lipsa de masivitate datorita
multimii depresiunilor
vailor ce o strabat
altitudinea – scad de la nord la sud
orientarea culmilor
nord – vest
sud – est
Culmile muntoase
munti vulcani
Muntii Calimani
pâna în Valea Muresului
vf. Pietrosu – 2.100 m.
cratere bine pastrate
platouri vulcanice
Muntii Giurgiu – 1.776 m.
la sud de defileul Muresului dintre Toplita si Deda
cratere bine pastrate
platouri vulcanice
înlantuire de cosuri vulcanice orientate de un aliniament
nord – vest
sud – est
Muntii Harghita – 1.800 m.
la sud de Giurgiu
cratere bine pastrate
platouri vulcanice
Muntii Ciomatu (Puciosu) – 1.301 m.
în continuarea Muntilor Harghitei
lac de crater vulcanic – Sf. Ana
muntii Rarau (1.651 m.) si Giumalau (1.857 m.)
Muntii Giumalau – sisturi cristaline
Muntii Rarau – calcare si conglomerate mezozoice
la sud de Valea Moldovei, râu ce dreneaza Depresiunea Câmpulung
între Valea Moldovei si Bistrita, în sudul Obcinei Mestecanis
masive de mare atractie turistica
pe sisturi cristaline – relieful apare domol, greoi
pe calcare – piscuri, turnuri, piramide, pereti verticali, lapiezuri, grote
pitoresc suplimentar peisajului geografic
Pietrele Doamnei (stânci calcaroase) – pe culmea tesita a Raraului
Muntii Moldovei
Muntii Bistrita – cu vârfurile
Budacu – 1.859 m.
Pietrosu Bistritei – 1.794 m.
la nord si sud de Valea Bistritei
orientare nord – sud
Muntii Ceahlau – vf. Ocolasu Mare (1.907 m.)
între Valea Bistritei – est
Valea Bicazului – sud
Valea Bistricioarei – nord
forme structurale deosebite: Toaca si Panaghia
Muntii Tarcau – 1.664 m.
între – Valea Bicazului – nord
Valea Trotusului – sud
altitudini în descrestere
Muntii Giurgeu
sirul vestic de culmi
apar în relief ca o treapta mai jos
calcare
Muntii Hasmasu Mare – 1.800 m.
prezenta calcarelor
relief carstic cu lapiezuri, chei, doline, uvale, polii, pesteri
izvorasc râurile Mures, Olt, Bicaz
prezenta lacului Rosu între culmile de calcar, a salbatecelor chei ale Bicazului, culmea crenelata a Hasmasului cu “Piatra Singuratica” a padurilor de molid ce se astern pe povârnisuri si vai, dau acestei zone o valoare turistica, ce se amplifica prin vecinatatea Ceahlaului si a lacului de acumulare Izvorul Muntelui
Muntii Ciuc – între
Valea Trotusului – nord si est
Valea Uzului – sud
Muntii Nemira – 1.649 m.
între Valea Trotusului si Valea Oituzului
Muntii Stânisoara
la est de Valea Bistritei
pe ...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2020 - Referatele.org