Continente disparute

Nimic din ceea ce ne înconjoarã nu a rãmas necercetat omului: pãmântul pe care cãlcãm, mãruntaiele pãmântului, aerul, cerul, atmosfera terestrã, spaþiul cosmic, etc. Deci cu atât mai mult nu puteau rãmâne în afara cercetãrilor apele pãmântului. Apa oceanelor dar si ceea ce este sub apã a suscitat ineteresul oamenilor de stiinþã . Cu atât mai mult cu cât din cele mai vechi timpuri, legende si mituri vorbesc despre pãmânturi dispãrute sub apele oceanelor Pacific si Atlantic.
Pe cuprinsul Oceanului Pacific nu mai existã astãzi locuri necercetate, pânã si cele mai mici petice de pãmânt au fost identificate, localizate (în raport cu ecuatorul si meridianul zero), mãsurate, studiate ( din toate punctele de vedere: origine, faunã, florã, climã, s.a.m.d). Si totusi, mai existã astãzi pe insulele celui mai mare ocean al Terei, probleme nelãmurite, controversate care duc la confruntãri si chiar dispute între specialistii care îsi susþin diferite puncte de vedere, ipoteze, teorii. Una din aceste probleme este cea a migraþiilor : de unde au venit locuitorii insulelor aflate în bazinele rãsãritean si central ale Pacificului? Dinspre apus, din Polinezia sau dinspre rãsãrit dinspre coastele Americii de Sud? Din studierea acestor probleme s-au nãscut cam 30 de ipoteze, bazate pe cercetãri si descopreiri arheologice, antropologice, etnografice, oceanografice, ba chiar studierea ambarcaþiunilor cu baloansoar polineziene si a plutelor din lemn de balsa preincase. În aceste discutii s-a tinut seama de o lucrare veche a unui oarecare James Churchward, ce nu prea a fost luatã în seamã la vremea ei, desi necesitase trei decenii de studiu (1870-1900), lucrare care avansa ideea cã acesti locuitori nu veniserã de nicãieri ci erau urmasii adevãraþilor bãstinasi care se aflau aici, acum 50 000 de ani pe un întins continent numit MU, continent care a fost înghiþit de apele oceanului în urma unui cataclism de proporþii. Marele continent avea o viatã fericitã, locuitori