PEISAJUL DE TUNDRA
In emisfera nordica cat si in cea sudica regiunile supuse dezghetului sunt numite tundra .
Tundrele sunt formatiuni ierboase , subarvustive si aburstive scunde , deschise formate sub influenta climatului aspru polar, situate la limita padurilor de conifere , intre silvotundre si deserturi nivoglaciare. Dupa pozitia lor pe glob, tundrele se impart in arctice si antarctice. Tundrele arctice ocupa Islanda, nordul peninsulei Scandinave, extremul nordic al Rusiei, estul Canadei. Acesta se caracterizeaza printr-un climat foarte aspru cu temperaturi medii anuale osciland intre 0ºC si -40ºC in tundra europeana si intre -9ºC si -14ºC in tundra asiatica. Precipitatiile medii anuale sunt variabile – de 300-400 mm in tundra europeana si sub 250 mm in tundra asiatica; stratul de zapada nu depaseste 30 cm. Iarna , care este defapt o lunga noapte polara pentru ca soarele nu se ridica deasupra orizontului timp de 7-9 luni , este geroasa cu media lunii ianuarie de -40,1ºC. In acest anotimp se produc vanturi puternice si fenomene luminoase numite aurore boreale , datorita razelor crepusculare emise de soare. Verile sunt scurte si racoroase cu precipitatii care se topesc. Invelisul edafic este constiuit din podzoluri si soluri mlastinoase, sarace in substante nutritive. Vara solurile se dezgheata pe o grosime de 0,2-1,6 m, stratul de adancime permanent inghetat (permafrost) mentinand la suprafata apele rezultate din topirea ghetii. Toate aceste particularitati ale mediului determina caracterul floristic sarac al tundrelor.
In lupta impotriva temperaturilor scazute,a uscaciunii si a vantului, plantele din tundra au caractere de adaptare remarcabile.Astfel, multe specii sunt sempervirescente, scunde, unele taratoare, altele cresc dese in pernite sau ca tufisuri mici. In general, plantele au o infatisare xeromorfa, frunzele sunt mici, uneori acoperite cu peri protectori.Sistemul radicular se dezvolta in
