CUBISMUL

PABLO PICASSO (1881-1973)


Intre anii 1907 si 1914 are loc in Franta cea mai importanta revolutie din istoria picturii,dupa cea a descoperirii perspectivei in perioada Renasterii.Initiat de francezul Georges Braque si spaniolul Pablo Picasso,cubismul va dobandi in scurta vreme numerosi adepti.Aceasta directie artistica va juca un rol urias in transformarea artelor plastice in secolul al XX-lea.
Pierre Daix scrie ca „In pofida legendei,nu exista un act de nastere al cubismului.Nu s-a nascut ca urmare a unei decizii sau a unui eveniment socant.Cubismul,fiind in felul sau o revolutie in toata puterea cuvantului,este mai mult o consecinta a unor transformari de lunga durata decat a unui eveniment usor de descris.”.Abordand lucrurile in felul acesta,istoricul de arta doreste sa sublinieze ceea ce diferentiaza cubismul de futurism de exemplu,a carui punere in practica este precedata de teoretizare,manifeste si declaratii programatice.Istoricii de arta au cazut totusi de acord cu privire la stabilirea primei opere cubiste si a imprejurarilor care au dus la nasterea termenului de cubism.Negustorul de tablouri si criticul de arta Daniel-Henri Kahnweiler (1884-1979) recunoscuse anterior „Domnisoarele din Avignon” a lui Picasso ca fiind „momentul nasterii cubismului”.Intr-adevar,din multe puncte de vedere,acest tablou celebru prevesteste si pregateste revolutia cubismului.Pentru prima oara un pictor rupe intr-un mod atat de hotarat cu traditionala arta figurativa si cu modul de reprezentare bazat pe perspectiva,care guverna pictura inca din perioada Renasterii.

Dintre toate definitiile cubismului,indiscutabil se cuvine sa incepem cu cele care au fost formulate de insisi creatorii curentului.Braque afirma: „Pentru mine,cubismul,sau mai degraba cubismul meu-este un mijloc pe care l-am creat pentru propriul meu folos si a carui scop a fost mai presus de orice acela de a face ca pictura sa se poata gasi in sfe