An scolar 2005/2006
Clasa a X-a C
Fascismul italian

Secolul XX a fost unul al marelor dezastre. Conflicte militare dar si ideologice, masacre, genociduri, toate au facut acest secol cel mai sângeros, din câte a avut a le trai omenirea. Lumea a fost dominata de lideri ce stateau în fruntea unor regimuri totalitare. Lideri care, prin pârghiile imense de care dispuneau, duceau o politica crunta întru ideea ce o promovau.
Elementul esential al a dictaturii fasciste a fost prezenta unui lider puternic, ferm si carismatic în fruntea statului. Acest lider simboliza statul. Imaginea i-a fost creata cu ajutorul masinilor propagandistice ale acestor state, dar si prin hotarârea si cruzimea de care dadeau dovada acesti lideri. Un popor se lasa condus de un regim autoritar si de un tiran atunci când individul ce face parte din acest popor se simte slab si neîncrezut. Pe fondul acestor predispuneri psihologice, cultul personalitatii a dat roade. Conducatorul statului însemna totul pentru fiecare si, desigur, era îndreptatit sa elimine pe cei ce nu acceptau acest fapt sau pe cei care ar fi putut sta în calea unui viitor luminos.
Dupa cum am mentionat, regimului fascist îi erau caracteristice represaliile de masa, însa spre deosebire de cel comunist, epurarile din interior erau mai putin frecvente, ele fiind îndreptate mai ales asupra evreilor si ale teritoriilor nou-cucerite.
O psihologie de masa puternica a fost comuna regimului fascist. Ideea de stat era atât de puternica, încât individul nu mai apela deloc la personalitate, locul ei fiind luat de „gândirea” de masa. Individul nu mai comporta ceva important în sine, el are valoare doar în grup. Paradele de masa demonstreaza perfect acest fenomen: mii de oameni executând gesturi în unison, împinsi de puterea înfricosatoare a acestui regim. Manipularea societatii avea un efect miraculos.
Adevaratele cruzimi ale acestui regim au avut loc, însa, în timpul celui de-al doilea razboi mondial. Miza era enorma pentru regimul fa