Fenomenele sociale

 Personalitatea cea mai reformatoare a epocii(începutul secolului XX n.s.) este Spiru Haret. S-a nascut la 15 februarie 1851 la Iasi. Studiile si le-a facut la Dorohoi, Iasi si Bucuresti. În 1862 intra ca bursier(era copil sarac dar foarte dotat pentru studiu) la liceul Sf. Sava. În decembrie 1870, desi student în anul II la fizico-matematica, obtine prin concurs catedra de matematica la Seminarul central. Dupa un an a renuntat la catedra si si-a continuat studiile la Universitate. Îsi ia licenta în 1874, la 23 de ani. Se înscrie la concursul de bursa instituit de Titu Maiorescu; reuseste si pleaca pentru doi ani la Paris. În 1874 îsi ia licenta în matematica, iar în august anul urmator în fizica. Doi ani mai târziu îsi ia doctoratul tot la Paris, cu teza “Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare”, ducând mai departe si corectând cercetarile lui Laplace, Loius de Lagrange si Denis Poisson asupra varietatii axelor orbitelor planetare. Haret pune în evidenta “termenii seculari puri” si pentru “gradul al treilea”, ceea ce înfatisa într-o alta lumina stabilitatea sistemului planetar. Eruditul matematician si astronom Jules Henri Poincaré observa: “În 1878 Spiru Haret a dovedit existenta termenilor seculari de gradul III si acest rezultat a provocat o mare uimire” În 1885 teza de doctorat al lui Haret e republicata în Analele Observatorului Astronomic din Paris. Din nou de Poincaré în 1889. Facultatea de stiinte din Paris trimite o adresa Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice felicitând România, tara care a produs si poseda asemenea talente. Târziu, în 1976 cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la nasterea lui Spiru Haret, un crater de pe harta Lunii, pe coordonatele: latitudine 59 de grade sud si longitudine 176 grade vest, în partea lunara invizibila, a primit numele lui Haret. Era primul român care anunta valoarea, confirmata mai apoi, a scolii românesti de matematica.  Spiru Haret putea sa r