REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848-1849 IN MUNTENIA

Ideile de propasire nationala si de reforma sociala, generate de întreaga evolutie a societatii romanesti si care se manifestasera pîna acum atît în revolutia înabusita, din 1821, în actiunea din 1840, cît si în scris, si-au aflat aplicarea politica prin revolutia din 1848. De sigur, aceasta revolutie a cunoscut anume desfasurari si modalitati de manifestare fie în Moldova, fie in Muntenia sau în Transilvania (inclusiv Banatul), cu revendicari ce apartin uneia sau alteia din tarile romane. Dar mersul înainte al valului revolutionar, cuprinzînd întregul teritoriu romanesc, ca si formularea, la Iasi, la Islaz, la Bucuresti, la Blaj, la Brasov sau la Cernauti, a obiectivelor imediate sau de perspectiva, au facut ca, pîna la urma, sa se sintetizeze deziderate comune ca expresie a simtirii si revendicarilor nationale si mai ales sociale. In problemele esentiale, revendicarile revolutionarilor din toate tarile romane sînt asemanatoare sau identice: desfiintarea iobagiei (serbiei), a dijmelor si a altor obligatii ale taranimii fata de stapînii de pamînt, împroprietarirea taranilor, abolirea privilegiilor, a rangurilor nobiliare si boieresti, libertatea individuala, a cuvîntului si a scrisului, atribuirea functiunilor dupa merit etc.
Revendicarea libertatii si egalitatii în drepturi a natiunii romane din Transilvania, si a unirii principatelor — înscrisa în programul din Moldova — înseamna definirea si fixarea, de catre revolutionarii romani din 1848, a primei etape majore catre statul national unitar înfaptuit în 1918. Determinata de necesitatile imperioase ale dezvoltarii sociale si nationale, revolutia romana din 1848—1849 este parte alcatuitoare a revolutiilor care au zguduit societatea europeana, in acesti ani.
In dimineata zilei de 27 martie, are loc la Iasi, într-un hotel, o întrunire a tinerilor însufletiti de idei nationale si reformatoare, la care iau parte însa si a