Referat - Balada Culta (Compunere argumentativa)

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 10 ani
Afisari
14939
Etichete
balada, culta, compunere, argumentativa
Descarcari
380
Nota
9 / 10 - 1 vot

BALADA CULTA
(Compunere argumentativa)
Balada culta este o creatie epica în versuri care prezinta întâmplari iesite din comun si personaje aflate în împrejurari –limita.Aceasta specie s-a dezvoltat în literatura culta sub influenta baladei populare,axând aceleasi caracteristici ca si acestea(prezinta o întâmplare din trecut,are o actiune simpla,personaje putine iar epicul interfereaza cu liricul).Balada culta se deosebeste însa de cea populara prin faptul ca este o creatie individuala,de autor,prin dinamica desfasurarii actiunii, prin absenta personajelor fantastice si prin prezenta unor elemente simbolice.
Opera lirica”Pasa Hassan” de G.cosbuc este o creatie individuala,de de autor,o creatie epica în versuri care prezinta o întâmplare din trecutul nostru istoric.Spre deosebire de balada populara,remarcam aici precizia plasarii în timp si spatiu a acestei întâmplari.Astfel G.Cosbuc imagineaza o scena a bataliei de la Calugareni,în care obstirea româna,condusa de Mihai Viteazul,a învins armata otomana,aflata sub conducerea lui Sinan-Pasa.Cosbuc a avut ca sursa de inspiratie un fragment din „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul” de N.Balcescu,în care este descrisa aceasta batalie.Astfel,timpul si spatiul(1595-la Calugareni)pot fi deduse din mijloace extratextuale.
„Pasa Hassan” are toate atributele specifice unei creatii spice: actiunea, personajele, narator.
Desi foarte scurta,actiunea operei se organizeazatotusi sub forma de subiect.Momentele subiectului sunt dislocate însa fata de dispunerea lor obisnuita din balada populara.Expozitiunea este înlocuita cu un început „ex abrupto” în care este înfatisat tabloul confruntarii celor doua armate,pe fundalul caruia se individualizeaza câteva personaje:Mihai-voda care conduce atacul micii ostirii române si turcimea,condusa de la distanta de Hassan.Acesta din urma îi porunceste lui mihnea sa loveasca în spate oastea munteana dar Mihai observa manevra,contracarând atacul si croindu-si drum catre pasa(imtriga).desfasurarea actiunii este simpla(pasa asista neputincios la atacul fulgerator al ostirii românesi,si pierzându-si cumpatul,o ia la fuga îngrozit),accentul cazând pe punctul culminant:înfricosat de gândul pieirii,pasa îsi lasa turbanul cazut ,îsi smulge vesmântul si alearga „nebun”.El reuseste sa se salveze în tabara turceasca;aici, spahii se grabesc sa iasa din corturi,aparându-l(deznodamântul).
Personajele sunt putine:protagonistul,Mihai-voda;antologistul,pasa Hassan;personajele secundare-Sinan,Mihnea;personajul colectiv,constituit din mai multe personaj neindividualizate,dar care actioneaza si gândesc la fel(armata româna si cea turceasca-personaje secundare).Conflictul se stabileste între cei doi conducatori-Mihai si Hassan-si ostile lor.Principalul procedeu de prezentare a celor doi conducatori de osti este antiteza,folosita cu scopul de a sublinia opozitia dintre acestia.
Antiteza pune în evidenta diferentele dintre cei doi conducatori de osti începând cu pozitia acestora pe câmpul de lupta,trecând „prin siruri,cu fulgeru-n mâna”printre rândurile ostirii pagâne,Hassan este pasiv,stând departe de lupta, „sub poala padurii”.Portretul voievodului român este dinamic,fiind realizat cu ajutorul unor comparatii cu elemente ale naturii pentru a reda vitejia si curajul domnitorului:
„Ca volbura toamnei se-nvârte el roata/Si intra-n urdie ca lupul-ntre oi.”Expresiile populare folosite în portretul pasei Hassan sunt deosebit de sugestive pentru spaima si dezorientarea acestuia: „Hassan,de mirare,e negru-pamânt;/Nu stie de-i vis ori aievea” si „fuge nebun de manânca pamântul”.Disperarea si lasitatea pasei sunt evidentiate prin câteva detalii fizice („Cu ochii de sânge,cu barba vâlvoi/El zboara soimeste) sau gesturi cu valoare caracterizanta („Turbanul îi cade si-l lasa cazut,/Îsi rupe cu mâna vesmântul”). Frica este cea care amplifica în ochii pasei imaginea voievodului ramâne realizata printr-o hiperbola devenita celebra în literatura noastra: „Salbaticul voda e-n zale si-n fier,/Si zalele-i zurnaiecrunte,/Gigantica poart-o cupola pe frunte,/Si vorba-i e tunet ,rasufletul ger,/Si barba din stânca-i ajunge la cer,/Si voda-i un munte”.
Personajele fantastice întâlnite în balada populara sunt absente aici.Secventele descriptive sunt minime,în schimb este folosit dialogul(tehnica reprezentarii)care confera textului un plus de realism; „Stai,pasa,o vorba de-aproape sa-ti spun”.Epicul,predominant în aceasta balada,interfereaza cu liricul.
Totusi liricul textului este estompat,fiind determinat de tonalitatea eroica,de sentimentul sugerat de tonalitatea eroica ,de sentimentul sublim sugerat prin maretia si egoismul faptelor prezentate.
În balada culta perspectiva narativa este inedita,ea fiind atribuita la început unui personaj(pasei Hassan): „Pe voda-l zareste calare trecând...”.Pe parcurs perspectiva este preluata de catre naratorul care va prezenta...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org