Referat - Basm

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 5 ani
Afisari
1398
Etichete
basm
Descarcari
225
Nota
5.5 / 10 - 2 voturi


Basm - Argumentare
Basmul a aparut din cele mai vechi timpuri, atât ca o necesitate a impunerii unor idei si norme morale în comunitatile umane care îsi duceau existenta si se conduceau în baza unor legi nescrise, cât si ca o modalitate de evadare din cotidian într-un tinut mirific, într-o lume minunata unde totul este posibil si unde abaterile de la normalitate sunt aspru sanctionate, el devenind astfel „o oglindire a vietii în moduri fabuloase”(G. Calinescu).
Naratiunea „Prâslea cel voinic si merele de aur” a fost culeasa de Petre Ispirescu.
În ea se vorbeste înca din expozitie despre existenta unui împarat foarte suparat ca i se furau merele de aur din gradina sa, aceasta, fiind intriga.Din desfasurarea actiunii dupa multe încercari nereusite, Prâslea este cel care reuseste sa-l raneasca pe hotul merelor. Pornind în urmarirea lui împreuna cu fratii sai, el coboara pe tarâmul celalalt unde reuseste sa salveze fetele de împarat, rapite de cei trei zmei, îi ucide pe acestia cu ajutorul corbului si al fetei de împarat, dar este lasat singur pe acest tarâm datorita invidiei fratilor mai mari.
Salvând niste pui de zgripsor, de un balaur este readus pe pamânt unde reuseste cu multa abilitate(confectioneaza furca de tors si closca cu pui de aur) sa fie recunoscut de fata cea mica de împarat, acesta constituind punctul culminant.
În deznodamânt se casatoreste cu aceasta dupa ce fratii sai mai mari sunt pedepsiti „prin voia lui Dumnezeu”.
„Prâslea cel voinic si merele de aur”, dupa cum se observa, este o naratiune de mare întindere, si cuprinde mai multe întâmplari, al caror timp si spatiu nu sunt bine precizate. Timpul si spatiul sunt imaginare, faptele s-au petrecut cândva, demult(„A fost odata ca niciodata”) pe tarâmuri diferite: pe tarâmul acesta si pe tarâmul celalalt –un tinut fabulos, plin de mister cu alta înfatisare, si care se conduce dupa legi proprii, necunoscut- tarâmul zmeilor populat si de alte fapturi fantastice. De aceea si întâmplarile narate sunt reale si fantastice, ca în orice basm. Reale pot fi existenta împaratului, a fiilor sai, a fetelor de împarat, dorinta feciorilor de a prinde furul merelor, invidia fratilor mai mari sau casatoria lui Prâslea cu fata cea mica. Întâmplarile fabuloase domina însa, deoarece de la început aflam de existenta unui mar care face mere de aur furate de niste zmei cu care apoi Prâslea, ajuns pe tarâmul celalalt, se lupta. Tot fabuloase sunt si uciderea balaurului, discutia cu corbul, salvare eroului de catre zgripsoroaica, transformarea palatelor în mere sau modelarea unei furci de tors si a unei closti cu puii din aur.
Aceasta naratiune fascineaza însa nu numai prin ineditul întâmplarilor, dar si prin complexitatea personajului principal care, desi fiu de împarat, întruchipeaza însusirile alese ale omului din popor, dar este înzestrat cu însusiri supra naturale. Astfel omoara zmeii, vorbeste cu corbul, transforma palatele în mere, confectioneaza o furca de tors si o closca cu pui de aur.
În toate basmele exista personaje reale si fantastice. În „Prâslea cel voinic si merele de aur” din categoria personajelor reale fac parte împaratul, fiii cei mari, fetele de împarat si mesterul argintar care reprezinta, de asemenea, o anumita dominanta de caracter: dreptatea (împaratul), invidia si egoismul(fiii cei mai ai împaratului)
dorinta de libertate (cele trei fete), dragostea si fidelitatea (fata cea mica) sau talentul mestesugaresc (mesterul argintar).
Indiferent ca sunt personaje fantastice sau reale acestea reprezinta modele morale opuse, grupându-se în forte ale binelui si ale raului, pentru ca orice basm este structurat pe baza opozitiei dintre ele.
Fortele binelui sunt constituite din împarat, Prâslea, cele trei fete, corb, zgripsoroaica si puii ei, mesterul argintar, carora li se opune cealalta tabara a fortelor raului: fratii cei mari, zmeii, balaurul. Din confruntarea lor ies învingatoare fortele binelui, deoarece „basmul este poezia dorintelor împlinite, în el se îndeplinesc visele poporului, nazuintele lui spre o viata fericita si multumita.” (Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu). Când echilibrul se clatina în defavoarea fortelor binelui, intervin ajutoarele pentru restabilirea lui sau pentru obtinerea victoriei; astfel Prâslea e ajutat de corb, de fata cea mica si de zgripsoroaica pentru a-l învinge pe cel mai puternic dintre zmei si pentru a ajunge pe tarâmul oamenilor.
Fiind o creatie populara cu o mare vechime, basmul se bazeaza pe o structura unica, pornind de la formula narativa de la început prin care se anticipeaza fabulosul întâmplarilor („A fost odata ca niciodata”). În „Prâslea cel voinic si merele de aur” urmeaza situatia initiala (furtul merelor) si cauza care determina actiunea (ranirea hotului si urmarirea lui). Odat...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org