Referat - Caracterizarea lui Ghita - Moara cu noroc

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 10 ani
Afisari
5115
Etichete
caracterizarea, lui, ghita, moara, noroc
Descarcari
441
Nota
8.5 / 10 - 2 voturi

Caracterizarea lui Ghita
(„Moara cu Noroc”- de Ioan Slavici)
Ghita, cârciumarul de la moara cu noroc este în cadrul nuvelei cu acelasi titlu protagonistul operei fiind un personaj complex ale carui trasaturi sunt evidentiate în toate momentele subiectului prin îmbinarea armonioasa a mijloacelor de caracterizare directe cu cele indirecte.
În calitate de protagonist al unei nuvele, accentul cade asupra sa, nuvela definindu-se de altfel prin evidentierea personajelor principale in detrimentul actiunii.
În ceea ce priveste apartenenta la un curent literar Ghita se înscrie în categoria personajelor realiste, nuvela lui Slavici fiind prin tematica, personaj si raportul stabilit cu realitatea o nuvela realista. Ca personaj realist el ilustreaza un erou tipic într-o situatie tipica. Prin el Slavici creeaza tipul cârciumarului dominat de lacomia pentru bani, trasatura definitorie care va marca profund evolutia acestui personaj.
Dezumanizarea sa sub puterea banului îl apropie de personajele lui Balzac si în cazul autorului francez exisând o strânsa legatura între starea materiala a eroilor si pozitia lor sociala.
Ghita considera ca prosperitatea economica îi va asigura respectul celor din jur sacrificând pentru aceasta, în ultima instanta contrar sfatului batrânei, linistea familiei sale.
Mijloacele de caracterizare directa: afirmatiile autorului prin intermediul naratorului, autocaracterizarea si opiniile celorlalte personaje subliniaza atât trasatura dominanta a eroului – dorinta de câstig – cât si alte caracteristici ale acestuia.
Prin intermediul naratorului se observa cu usurinta cele doua ipostaze ale personajelor: cea din prima parte a nuvelei, când Ghita nu e înca amestecat in afacerile murdare ale lui Lica si când este considerat a fi ”un om harnic si sârguitor, era mereu asezat si pus pe gânduri, se bucura când o vedea pe dânsa vesela”. Cea de-a doua ipostaza este a lui Ghita dominat de gustul banului, afectat sufleteste de vinovatia alierii în afaceri cu Lica ”acum el se facuse de tot ursuz, se aprindea pentru orice lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai înainte, ci râdea cu hohot încât îti venea sa te spreii de el, el când mai se hârjonea câteodata cu dânsa îsi pierdea lesne cumpatul si lasa urme vinete pe brate”.
Cele doua ipostaze ale protagonistului acestei nuvele sunt puse in evidenta în mod direct prin afirmatiile celorlalte personaje, elocvente sunt astfel opiniile Anei ca sotie care observa cel mai bine schimbarea dintre omul cinstit înspre cel ticalos al sotului, ea putând fi caracterizata chiar victima a acestei schimbari. La inceputul nuvelei prin afirmatiile sale Ana insista plina de credinta asupra celui ce îi este sot afirmând: ”Ghita este un om drept si blând la fire dar e un om cuminte si nu voieste nici sa auda, nici sa vada, nici sa stie nimic, nu voiese sa atâte mânia oamenilor rai”. Zguduita înlauntrul sau, tânara nevasta, simtindu-si amenintata viata si linistea familiei, subliniaza legatura existenta între Ghita si Lica, legatura ce i-a stirbit acestuia demnitatea si libertatea de actiune transformându-l într-o sluga a celui care reprezinta in nuvela personajul malefic: ”Esti un om netrebnic si grozav trebuie sa te fi ticalosit tu în tine, pentru ca sa imi spui ceea ce nu crezi nici tu însuti, zise ea si se îndeparta fara zgomot. Tu esti acela care se pleaca înaintea lui ca o sluga, iar nu eu Ghita!”
Vorbele din final ale Anei adresate lui Lica pun în evidenta lasitatea lui Ghita si lipsa lui de barbatie in situatiile dificile: ”Tu esti om Lica, iara Ghita nu e decât o muiere îmbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rau decât atât.” Aceasta afirmatie a Anei reflecta dezamagirea sotiei care si-a pus toata increderea in Ghita, i-a fost supusa si credincioasa, acesta în schimb expunând-o atât pe ea cât si pe copii oricarui pericol din dragoste pentru bani. Ghita s-a dovedit a fi incapabil prin faptele sale de a fi cap de familie, ocrotitor al acesteia.
Opiniile lui Lica, expimate în mod direct, în fata lui Ghita au menirea de a-i hrani acestuia orgoliul si de a-l atrage in cursa, Lica urmarind ca Ghita sa-i fie aliat in afacerile necurate: ”Tu esti om Ghita, om cu multa ura în sufletul tau, si esti om cu minte: daca te-as avea ca tovaras pe tine as râde si de dracul si de muma-sa, ma simt chiar eu mai vrednic când ma stiu alaturea de un om ca tine”.
Caracterizarea este completa în ceea ce priveste mijloacele directe prin autocaracterizare. Propriile afirmatii ale lui Ghita referitoare la sine subliniaza pe de-o parte slabiciunile existente la sufletul sau în timp ce pe de alta parte constituie un punct de sprijin în autoaparare: ”Ei! Ce sa îmi fac?... Asa m-a lasat Dumnezeu!... Ce sa fac daca e în mine ceva mai tare decat vointa mea! Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa in spinare.”
Ceea ce Ghita considera a fi mai tare decât propria vointa e reprezentat de dorinta sa d...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org