Referat - Costache Negruzzi Full

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 5 ani
Afisari
1982
Etichete
costache, negruzzi, full
Descarcari
295
Nota
1 / 10 - 1 vot


„Prin nuvela Alexandru Lapusneanul,
Negruzzi devine primul scriitor epic
de seama al literaturii noastre.”
Tudor Vianu
Bibliografie
Publicist, traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei istorice românesti, neegalate pâna astazi, Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri în literatura româna moderna, „un clasic al romantismului” (Al. Piru).
C. Negruzzi traieste si se formeaza într-o perioada de renastere nationala, fiind alaturi, în actiunile culturale si literare de mai tinerii M. Kogalniceanu, V. Alecsandri, Al. Russo.
Scrierile publicate în periodicele vremii (Albina româneasca, Curierul de ambe sexe, Foaie pentru minte, inima si literatura, Dacia literara, Propasirea s.a.) au fost adunate în volumul Pacatele tineretelor (1857). Volumul cuprinde poezii, proza, opere originale si traduceri orânduite în patru cicluri: Amintiri de junete (cu doua nuvele romantice, o povestire umoristica si un basm localizat – Toderica); Fragmente istorice; Neghina si palamida (poezii), Negru pe alb – Scrisori la un prieten (inaugurând astfel genul epistolar). C. Negruzzi e primul scriitor modern din Moldova si întemeietorul nuvelei istorice.
Negruzzi este initiatorul unor specii literare inedite în acel moment în literatura româna, cum ar fi: primul model de literatura memorialistica (Fragmentul Cum am învatat româneste); nuvela romantica (Zoe, O alergare de cai); „anecdotul istoric Aprodul Purice” (aparut în 1873, înaintea Daciei literare, fragment din proiectata epopee Stefaniada); prin schita portretistica din Reteta si Fiziologia provincialului (1840), Negruzzi este întâiul observator social, înainte de Vasile Alecsandri. Fabulosul si proverbialul din povestile lui Creanga sunt prefigurate în Scrisoarea XII (Pacala si Tândala, 1842), ca si caracterul evocator din scrierile lui Mihail Sadoveanu. Teatru – Cârlanii, Doi tarani si cinci cârlani, Muza de la Burdujeni, jucata pe scena Teatrului National din Iasi.
Negruzzi a fost preocupat si de problemele limbii într-un numar de patru scrisori, intitulate Critica, pe temeiul cunoasterii limbii vorbite, a textelor vechi; preocupat si de creatia folclorica (Pacala si Tândala), a grupat proverbele pe teme (ca si A. Pann în Povestea vorbei).
Scriitor plin de spirit, în opera lui Negruzzi sunt prezente ironia si umorul, vorbirea în sentinte si aforisme ca la clasici.
Aflat la temelia literaturii moderne, în opera sa se reflecta modalitatile artistice ale epocii, clasice si romantice.
Prin nuvela Alexandru Lapusneanul, C. Negruzzi a devenit un scriitor clasic.
Nuvela a aparut în 1840 în revista Dacia literara, în primul numar, cu titlul Scene istorice din cronicele Moldaviei, Alexandru Lapusneanul, confirmând dezideratul exprimat de Mihail Kogalniceanu în articolul-program (Introductia).
Aprecieri critice
„Negruzzi era un burghez cu legaturi în lumea feudala prin mosie, relatii de familie si raporturi sociale, situat ca înalt slujbas într-o pozitie de dependenta fata de autoritate; în ordinea spiritului, el încearca sa se elibereze, însa, de ingerintele puterii si de lestul inertiei conservatoare; voia sa mearga cu veacul si întelegea ca înaintarea spre o orânduire noua e inevitabila; avea idei mai limpezi sau mai tenebroase, câteodata nimerea adevarul si alteori bâjbâia sa-l descopere, dar prin întreaga structura a mintii si prin telul cautarilor lui, participa deplin la universul valorilor burgheze.”
Paul Cornea,
Costache Negruzzi, Montesquieu si ideologia aripei moldovenesti a pasoptismului,
în vol. De la Alexandrescu la Eminescu, E.p.l., 1966, p. 105.
„Împotriva celor care au cautat sa afirme impersonalitatea în creatie, calitate care ar constitui înalta valoare artistica a nuvelei în discutie –, sa aratam ca contradictiile sociale intra în însusi procesul de creatie si astfel, impersonalitatea apare ca o diversiune tendentioasa a esteticii idealiste, menita sa falsifice pozitia scriitorului discutat fata de framântarile sociale pe care le oglindeste.”
Gr. Scorpan,
Realismul lui C. Negruzzi,
în Iasul nou, nr. 7/1950, p. 87.
ALEXANDRU LAPUSNEANUL
1564...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org