Craii de Curtea Veche
Mateiu Caragiale (1885-1936) s-a nascut la Bucuresti ca fiul natural al lui Ion Luca Caragiale. Studiile liceale si le face la Colegiul Sf. Sava, avand ca profesor de istorie pe Anghel Demetriescu, care-1 va initia in heraldica, a carei pasiune il va urmari toata viata. Casatoria cu stranepoata paharnicului Sion ii aduce o avere relativ insemnata, la Fundulea, unde arboreaza un steag cu blazonul vechi al familiei. Personaj ciudat si solitar, isi realizeaza o descendenta imaginara, mergand pana la familiile domnitoare din veacuri trecute, pana la primii voievozi romani, fapt ironizat de ilustrul sau tata, care ii arata crestetul tesit al capului: "Uite, a ramas aici urma tavii cu placinte pe care au purtat-o stramosii nostri". in "Trantorul", urmas degenerat de fosti decavati de pe vremea fanariota, rasare instinctul boierului de alta data: "Ades, fara sa-si dea seama, isi mangaie hangerul,/ Si cand in fata mortii odata s-a aflat,/ in trantorul becisnic s-a desteptat boierul". O nuvela a sa este "Remember", publicata in 1924, unde se povesteste sfarsitul atroce al unui fost travestit, lordul Aubrey de Vere, ce se trage tocmai din Carol I, regele Angliei. in 1926-1928, publica in revista "Gandirea", apoi in volum in 1929, romanul "Craii de Curtea-Veche", la care lucra din 1910. Singurul volum de versuri, "Pajere", insumand preocupari poetice incepute de prin 1912, este publicat in 1936. Craii de Curtea-Veche Titlul romanului "Craii de Curtea-Veche" provine dintr-o anecdota publicata de I. L. Caragiale in revista "Vatra", dupa cum precizeaza George Calinescu in "Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent": "O ceata de mahalagii in frunte cu grecul Melanos s-a rasculat, sub mazilirea lui Gr. Ghica, si a inceput a jefui orasul. Melanos, cu cuca de domn in cap si cu haine voievodale furate, trecea prin oras cu «craii» lui, beat mort, calare pe magar. Vechii crai erau deci un fel de boemi dezmatati, bucuresteni, carora le corespu
