- cuprins -



I. Definitia


II. Clasificarea fantasticului


III. Prezentarea operelor discutate sau citite în clasa


IV. Concluzii





Manole Mihai Silviu




I. Definitia

FANTÁSTIC, -A, fantastici, -ce, adj. 1. Care nu exista în realitate; creat, plasmuit de imaginatie; ireal, fantasmagoric, fabulos. ? Literatura fantastica = gen de literatura în care elementul preponderent îl constituie imaginatia, irealul. 2. Care pare o plasmuire a imaginatiei; p. ext. extraordinar, grozav, de necrezut. ? (Adverbial) Produs fantastic de scump. 3. (Despre oameni) Ale carui idei sau fapte au un caracter fantezist, bizar. – Din fr. fantastique, lat. phantasticus.

II. Clasificarea fantasticului

1. folcloric (ritualuri, obiceiuri, mentalitati arhaice) existent în creatia lui Ion Creanga.
2. metafizic - recunoscut în proza lui Mihai Eminescu.
3. savant - cu accepte naturaliste în creatia lui Ion Luca Caragiale justificând analiza psihologica.
4. ontologic - reluând termenele metafizicului eminescian (relativitatea timpului si a spatiului, existenta universurilor paralele, practici rituale, samanice si tantrice) devenite substanta epica a nuvelelor lui Mircea Eliade.
5. mito-folcloric - anumite mituri se constituie ca subiecte narative proiectate într-un cadru fabulos sub semnul unei mentalitati arhaice ce se opune civilizatiei contemporane iar scriitorul încearca sa refaca societatea arhaica în functie de modulatiile gândirii populare conservatoare.

III. Prezentarea operelor discutate sau citite în clasa :

1. fantasticul mito-folcloric : Vasile Voiculescu - Ultimul Berevoi
Vasile Voiculescu - Lostrita
2. fantasticul ontologic : Mircea Eliade - Nopti la Serampore
3. fantasticul cult cu influenta populara : Ion Budai Deleanu - Tiganiada
4. fantasticul popular : Mina din paraul cel mare
5. fantasticul stiintific (lit. S.F.) : Ovid S. Crohmalniceanu - Roadele unei diplomatii chibzuite









Ulti