Lucian Blaga: Gorunul

În conceptia lui L. Blaga viata este "o mare trecere" prin lumina, dar si o inexorabila lunecare spre neant.
Din aceasta viziune s-a nascut una dintre temele fundamentale ale liricii lui Blaga, temea vietii amenintate de moarte, care - cristalizata înca din volumul de debut - confera versurilor un sentiment de neliniste adânca si-o tânguire de ____. Amenintarea se simte din toate: din contemplarea lunii sau a ________ iubitei, din linistea noptii sau din curgerea izvoarelor. Spaima de neant cunoaste la Blaga când o tonalitate tragica, când una elegiaca, atitudinea poetului oscilând între zbucium si împacare.
In Gorunul din "Poeme luminii", cea mai cunoscuta elegie pe tema mortii din creatia lui Blaga, dominanta este seninatatea cu care poetul îsi contempla presentimentul lentei alunecari în nefiinta.
Punctul de plecare pare a fi Miorita, cu care a si fost comparata adeseori, dar poezia lui Blaga se constituie într-o viziune ____ originala si într-o figurare poetica foarte departate de modelul popular. Apropierea este posibila numai în masura în care în ambele poezii se evidentieaza nu anumit echilibru al fiintei umane ci fata mortii, o detasare senina. In poezia populara seninatatea ciobanarului este o stare constitutiva, pe când Blaga devine una dobândita prin cugetare.
Ciobanul traieste sub amenintarea iminenta a mortii, pentru Blaga este doar o ipoteza existentiala, presimtita în umbra unui copac si în linistea desavârsita a unei naturi paradisiace, hranita din lecturi filozofice si din Rilke.
În Gorunul trairea presentimentului devine subiect de meditatie, spaimele starii de a fi adâncurile noastre inconstiente sunt controlate de o constiinta care vrea sa stie si care-si dobândeste seninatatea numai prin întelegere.
Compozitia. Structural, textul e realizat în trei timpi corespunzatori celor trei strofe:
unul - al existentei, al starii de a fi (organizat prin notarea unui raport de consonanta între subiectul liric si natura)
al