Liviu Ioan STOICIU s-a nascut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Rosie (Canton CFR) – Piatra Neamt. Prenumele tatalui: Ioan. Copilarie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi si la 4 kilometri de orasul Adjud), mutat cu parintii aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; dupa recasatoria tatalui, va fi crescut de mama adoptiva, Elena Berescu si va avea un frate si trei surori). Scoala primara si elementara (pâna în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescenta (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacau / judetul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diploma bacalaureat umanistica) Adjud, promotia 1967 (în anul 2000 i-a fost acordata diploma de “Cetatean de Onoare al orasului Adjud”). Studii superioare – filologie si filozofie (1967/1968 – Baia Mare si între anii 1971 si 1975, cu absente si cu înca un an de studiu pierdut – Bucuresti si Cluj, fire inadaptabila; a condus un cenaclu studentesc, intitulat “3,14” la Bucuresti acum). Stagiu militar, octombrie 1968 (plecat voluntar, la 18 ani, dupa "ocuparea Cehoslovaciei de catre trupele Tratatului de la Varsovia"!) – februarie 1970. Locuri de munca si "meserii", boema si "tentative de sinucidere" în întreaga tara, pâna în 1975: profesor suplinitor, miner si vagonetar în subteran (la Balan si Dâlja-Petrosani), calculator-contabil, corector si ziarist (la Miercurea Ciuc, la "Informatia Harghitei"), arhivar, expeditor CFR import-export, magaziner, normator transporturi auto, zilier (inclusiv pe Litoral), primitor-distribuitor, santierist, "muncitor necalificat" (inclusiv la o fabrica de coniac), încarcator de vagoane de marfa, controlor de calitate în siderurgie (la Bucuresti). În 1975 se casatoreste la Focsani (cu prozatoarea Doina Popa), an în care i se naste un fiu, Laurentiu (student la Drept, ziarist, creator software azi). La Focsani va avea domiciliu stabil pâna în 1990 – în aceasta perioada va fi pedagog scolar (liceu) si mânuitor de carte si bibliotecar la Biblioteca Judeteana Vrancea.
Nemembru de partid, contestatar recunoscut, la Revolutie, din 22 decembrie 1989 si pâna la 5 martie 1990 (când se va retrage) va fi înscaunat în fruntea judetului, presedinte al CFSN/CPUN Vrancea, membru al Parlamentului Provizoriu. În ianuarie 1990 fondeaza la Focsani revista literara bilunara "Revista V", pe care o va conduce trei sferturi de an. Din 5 martie 1990 îsi va aduce cartea de munca la Bucuresti (trei sferturi de an va face naveta la Focsani), la Uniunea Scriitorilor, la redactia noului saptamânal literar "Contrapunct", ales fiind din februarie 1990 redactor sef – pentru ca în anul urmator sa demisioneze din functie si sa se transfere, ca redactor principal, la revista "Viata Româneasca" (unde lucreaza si azi). Din 1991 pâna azi este si redactor-colaborator la ziarul "Cotidianul". De la sfârsitul anului 1990 are domiciliu stabil la Bucuresti. În 1995, cofondator al publicatiei literare "Caietele de la Durau".
Debut publicistic – 1967, cu versuri în pagina literara a ziarului regiunii Bacau, "Steagul Rosu" (în 1974 este prezentat ca poet în revista "Familia" de Stefan Augustin Doinas). Dupa Revolutie, detine numeroase rubrici în presa scrisa, publica eseuri si texte de frontiera, dramaturgie, publicistica, pe lânga poezie si proza.
Debut editorial – Ciclurile de versuri "Balans" în "Caietul debutantilor, 1977" (Editura Albatros, 1978) si "Cantonul 248" în "Caietul debutantilor, 1978" (Editura Albatros, 1979).
A publicat volumele de versuri:
– "La fanion" (Editura Albatros, 1980) – Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor;
– "Inima de raze" (Albatros, 1982);
– "Când memoria va reveni" (Editura Cartea Româneasca, 1985);
– "O lume paralela" (Cartea Româneasca. 1989);
– "Poeme aristocrate" (Editura Pontica, 1991) – Premiul de Poezie al Uniunii Scriitorilor;
– "Singuratatea colectiva" (Editura Eminescu, 1996) – Premiul “Mihai Eminescu” al Academiei României, Premiul de Poezie al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din România (ASPRO), Premiul "Poesis" ("Cea mai buna carte a anului 1996"), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova;
– "Ruinele Poemului" (Editura Pontica, 1997) – Marele Premiu al ASPRO, Marele Premiu al Festivalului International de Poezie (Editia I, Oradea), Premiul pentru Poezie pe anul 1997 – Superlativele Revistei "Cuvântul";
– "Post-ospicii" (Editura Axa, Seria "La Steaua - Poeti optzecisti", 1997) – Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti.
A publicat volumul de publicistica intitulat: "Jurnalul unui martor (13-15 iunie 1990, Piata Universitatii, Bucuresti)" – Editura Humanitas, 1992.
A publicat romanele:
– "Femeia ascunsa" (Asociatia Scriitorilor din Bucuresti si Editura Cartea Româneasca, 1997, Colectia "Biblioteca Bucuresti");
– “Grijania” (Editura “Paralela 45”, 1999).
  <...