MICA SIRENA
De Hans Christian Andersen

In apele albastre si adanci , in adancuri , traieste poporul mari , iar in locul cel mai adanc se afla palatul regelui mari , cu pereti de corali si acopesisuri din scoici.
Regele avea sase fete ingrijite de bunica lor , care se jucau toata ziua prin palat si sadeau flori in gradina, fiecare la locul ei.
Cea mai mica era cea mai frumoasa si visul ei era sa inoate si ea la suprafata apei cand va implini cincisprezece ani.
Pe masura ce implineau aceasta varsta , fiecare din surorile ei povestea despre lucruruile de la suprafata mari :prima a ascultat sunetul cloptelor de la biserica , a doua a privit un minunat apus de soare , a treia a fost minunata de niste copii care inotau , de un caine care latra si de ciripitul pasarelelor prin paduri , a patra s-a oprit departe de tarm , printre delfini si baleen , cea de-a cincea a vazut pentru prima data zapada si munti de gheata ca niste ,, perle uriase” pe care corabiile le ocoleau.
Cateodata , surorile cantau cu vocile lor incantatoare , dar oamenii care piereau in furtuni nu apucau sa le vada frumusetea .
Cand a venit si vremea printesei mici sa mearga la suprafata , bunica ei a impodobit-o si ea a fost fermecata de soarele care apunea si de tanarul print pe care l-a vazut pe o corabie .
Au incantat-o petrecerile marinarilor si focul de artificii , dar aparitia furtunii a stricat toata petrecerea , a sfaramat corabia , iar tanarul print s-ar fi inecat daca mica sirena nu l-ar fi salvat si nu l-ar fi dus intr-un golf linistit .
Printul a fost gasit de oameni , iar sirena s-a intors posomorata catre palatul tatalui.
Din cand in cand , urca spre locul unde-l lasase pe print dar timpul trecea si ea devenea tot mai trista .
Pana la urma, surorile au aflat taina fetei si au dus-o la castelul printului. Apoi, ea a inceput sa iubeasca tot mai mult oamenii si dorea sa traiasca printre ei.
Bunica ii raspundea la intrebarile