Referat - Mihai Eminescu - Sarmanul Dionis

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 8 ani
Afisari
1608
Etichete
mihai, eminescu, sarmanul, dionis
Descarcari
329
Nota
9 / 10 - 1 vot

SARMANUL DIONIS
Proza lui Eminescu este mai redusa ca numar decît poezia dar ca si în poezie si în proza, Eminescu este un deschizator de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Fat Frumos din lacrima. Apoi este creatorul prozei fantastice Sarmanul Dionis în care realizeaza nu numai o nuvela fantastica ci si una filosofica. Valorificînd idei filosofice antice cît si idei moderne.
În afara de acest tip de proza Eminescu a scris si proza de dragoste estetica ca în Cezara la aniversara.
Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel:
1) proza de inspiratie social-istorica în Geniu pustiu
2) proza fantastica si filosofica: Umbra mea, Sarmanul Dionis.
3) proza de inspiratie folcloorica: Fat Frumos din lacrima
4) proza erotica: Cezara la aniversare
Proza lui Eminescu a fost discutat mult de criticii literari si contestat de Eugen Lovinescu sau Garabet Ibraileanu care au socotit proza lui un exercitiu minor fara valoare estetica deosebita. Altii însa au apreciat-o si au remarcat nota halucinanta a ei si au apreciat-o pentru mesajul emotional al adolescentei navalnice. Dintre acesti critici s-au remarcat George Calinescu si Eugen Simion.
Proza eminesciana aduce în contextul vremii visul romantic si cugetarea filosofica. Cea mai reprezentativa creatie din domeniul prozei filosofice si fantastice este “Sarmanul Dionis”.
Nuvela este una dintre cele mai originale dintre prozele lui Eminescu. Nuvela este rezultatul contactului cu filosofia si literatura europeana din perioada studiilor de la Viena unde a si fost redactata asa cum rezulta dintr-o scrisoare trimisa lui Iacob Negruzii de catre Ioan Slavici. Nuvela a fost citita la 1 septembrie 1872 la “Junimea” unde a creat impresia de extravaganta prin amestecul de filosofie si literatura. Nuvela este publicata în ianuarie 1873 la “Convorbiri Literare” de acelasi Negruzii. Eminescu mai crease doua proze filosofice “Archeus” si “Umbra mea” în care sînt dezvoltate mai multe motivuri, mituri: mitul omului care si-a pierdut umbra, dedublarea personalitatii si relativitatea adevarurilor, motive preluate alaturi de altele din “Geniu pustiu” si se vor regasi în “Sarmanul Dionis”.
SUBIECTUL NUVELEI
Întorcîndu-se spre casa într-o seara de toamna prin ploaia rece, Dionis, un tînar visator incurabil, copist, modest, neavînd pe nimeni pe lume, mediteaza asupra teoriei lui Kant despre subiectivitatea spatiului si a timpului ca forme ale intuitiei, ale simturilor noastre. “Nu exista nici timp nici spatiu”, mediteaza Dionis, ele sînt ipotezele fantastice la care ajunge Dionis, fantastice nu pentru ca ar fi lipsite de logica, ci pentru ca presupun împrejurari care trec dincolo de limitele experientei. Daca lumea cu toate evenimentele nu este decît rodul eului propriu înseamna ca omul este a tot puternic si poate sa caute în sine împlinirea visului sau.
E posibil deci si folosind anumite lucruri mistice desprinse din magie si astrologie sa ne miscam pe orizontala timpului ori pe orizontala spatiului în timp si spatiu care scapa perceptiei.
Partea introductiva a nuvelei care ne familiarizeaza cu lumea gîndurilor si a existentei cotidiene a lui Dionis, continua cu prezentarea strazii, a cafenelei, a locuintei lui Dionis toate sordite; sordime apasata parca de un blestem a descompunerii evidenta sub ploaia care cade. Singurul element feeric este luna care apare în sfîrsit dintre norii risipiti de ploaie.
Portretul fizic al lui Dionis si imaginea camerei sale confirma atmosfera romantica a întregii evocari. Aproape toate notele caracteristice viziuni romantice se regasesc aici. Dionis e tînar, palid, melancolic, orfan si sarac, povestea însa-si a nasterii lui e neobisnuita ca si destinul parintilor morti înca din vreme.
Casa veche unde locuieste e darapanata, ascunsa în mijlocul unei gradini pustii. Camera de la etaj pe care o ocupa Dionis avea peretii negri de siroaie de ploaie ce curgeau prin pod si un mucegai verde se prinsese de var.
Mobilierul simplu si stivele cîtorva sute de carti vechi si ele completeaza peisajul. Totul pare al izola pe Dionis; chiar preocuparile sale sînt insolite pentru ca ele tind sa descopere posibilitatile regresiunii în timp si a anularii distantelor cosmice.
Cuprins de reatitudine conditie necesara a scenariului cu ajutorul unui compendiu de astrologie, care daruieste puteri magice cui stie sa-l folosesca Dionis încearca experienta cruciala. Face un semn magic si se trezeste într-un alt veac; devine calugarul Dan din Iasi pe vremea lui Alexanru cel Bun, discipol al dascalului Ruben. Figura tipica de invatat medieval, un fel de Mefisto îl face pe Dan sa se deprinda de propria-i umbra, care constata ca defapt sufletul sau ar fi trait cîndva demult în pieptul lui Zoroastru.
Dan iubeste pe Maria, fiica spatarului Tudor Mesteacan si reusind sa-si înlocuiasca umbra si sa intre în posesia eternitatii lui pri...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org