Referat - Mitul Folcloric Al Zburatorului

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 7 ani
Afisari
1267
Etichete
mitul, folcloric, zburatorului
Descarcari
350
Nota
9 / 10 - 2 voturi

Mitul folcloric al Zburatorului reflectat în balada lui I. H. Radulescu
Potrivit credintei populare, instalarea sentimentului erotic la tinerele fete ajunse în pragul feminitatii ar fi legata de o fiinta supranaturala denumita Zburator care, în imaginatia mitologica, are aspectul unui tânar frumos, dar care este o faptura malefica, pentru ca provoaca zbucium si suferinta.
Dupa G. Calinescu, balada lui I. H. Radulescu surprinde „suferintele fetei nubile”, suferinte provocate de invazia misterioasa a dragostei, asemanata, pe drept cuvânt, cu o boala necunoscuta, „explicabila mitologic si curabila magic”. Aceasta boala enigmatica a iubirii poate fi vindecata, în conceptia populara, prin vraji si descântece.
În poezia lui I. H. Radulescu, Zburatorul este asemanat unei fiinte
superioare, este o proiectie cosmica, el fiind receptat de cele doua surate - care reprezinta mentalitatea populara - ca un ,, fulger “ , ca o ,, lumina iute “. „Dar ce lumina iute ca fulger trecatoare” descrie un eveniment simbolic neobisnuit (caderea unei stele) a carui semnificatie se dezvaluie treptat. Întâlnirea are loc noaptea, tocmai pentru a pregati scena unde vor evolua fortele malefice. Acesta este atât de natura cosmica ,,Balaur de lumina cu coada-nflacarata, “ cât si telurica ,, tânar june “. Se introduce o imagine superlativa a Zburatorului, ca si în ,, Miorita “ specifica viziunii populare, fapt relevat prin comparatii si epitete, dar si prin apartenenta lui la domeniul cosmicului.
Ca si în ,, Calin(File din poveste)“ cei doi comunica în vis, acesta fiind singurul moment în care ei se întâlnesc, însa într-o lume ireala. Acest vis se transforma în ,, lipitura ”, reprezentând obsesia iar aceasta obsesie în ,, zmeu “. Are loc o clasificare, în planul fantasticului folcloric, a suferintelor Floricai. Posibila reprezentare a fapturii supranaturale care provoaca dragostea este reprezentata de epitetele aduse Zburatorului: „împielitatul”, „zmeu”, „flacaiandru”, „balai”, „cu parul d-aur”. De asemenea în descrierea Zburatorului observam dominanta unor elemente simbolistice ale focului. Focul, unul din cele patru elemente primordiale, este purificator. Capacitatea focului de a purifica totul (pâna si sufletul) este pusa aici în antiteza cu Zburatorul de care „Nici rugi nu te mai scapa. Fereasca Dumnezeu!”. Portretul Zburatorului este romantic si sugereaza inadaptarea si imposibilitatea reconcilierii celor doua lumi, încât se face apartenenta la natura malefica, demonica.
În 1844 Ion Heliade Radulescu publica poemul Zburatorul, care are ca punct de plecare mitul Zburatorului consemnat, initial, în Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir: „… este o naluca, un om tânar, frumos, care vine noaptea la fete mari, mai ales la femeile de curând maritate si toata noaptea savârseste cu dânsele lucruri necuviincioase, cu toate ca nu poate fi vazut de ceilalti oameni, nici chiar de cei care îl pândesc.”
Preocuparea pentru folclor a existat în mintile mai multor poeti români contemporani lui I. H. Radulescu, si anume: Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu. Foarte mult din opera poetica a lui V. Alescsandri s-a perimat. Însa meritul istoric al poetului, chiar pentru aceasta parte, ramâne inatacabil. Alescsandri a luat poezia populara(din care a facut o culegere), mai potrivita sensibilitatii contemporanilor, si i-a dat mici retusari coloristice în stil romantic. Suntem în epoca lui Prosper Merimée, a interesului pentru romantele spaniole si baladele sârbesti. Gasesti în Doine sugestii de mari tablouri, litografii fantastice în care o Baba Cloanta savârseste nocturnele calariri satanice, ori sapte frati încalecati pe zmei alearga pentru o fata cu flori galbene în par. Mai ales caracteristica este jalea într-o geografie fabuloasa, facuta din pustiuri, din prapastii, în care calugarita lunatica se înfunda în mari paduri la chemarea iubitului anonim:
„Hai cu mine-n codrul verde
S-auzi doina cea de jale
Cînd plaiesii trec la vale
Pe cararea ce se pierde.
Sa vezi soimul de pe stînca
Cum se-nalta, se izbeste
Peste corbul ce zareste
În prapastia adânca.”
Preocuparea poetilor romantici pentru folclor nu dispare, mai târziu M. Eminescu îi da si un nume Zburatorului: Calin. În poemul ,, Calin file din poveste “ iubirea este reprezentata ca o îmbinare a contrariilor: uranic si teluric. Fata de împarat este simbolul frumusetii superlative, portretul ei fizic relevând sacralitatea acesteia. Conform traditiilor populare, pentru a fi ferita de primul impuls erotic, aceasta este închisa într-un castel izolat:
,,Pe deasupra de prapastii sunt zidiri de cetatuie”
Cadrul natural este descris într-o atmosfera nocturna. În acest cadru se iveste Zburatorul iar motivul noptii intermediaza întâlnirea celor doi. Fata de împarat si Calin nu se pot întâlni decât în somn, cei do...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org