Referat - Popa Tanda - Caracterizare

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 7 ani
Afisari
1261
Etichete
popa, tanda, caracterizare
Descarcari
477
Nota
8 / 10 - 1 vot

„Popa Tanda”
de Ioan Slavici
Caracterizarea parintelui Trandafir:
Nuvela „Popa Tanda” a aparut in anul 1874, prin urmare cu un an înainte de „Soacra cu trei nurori”, prima povestirea a lui Ion Creanga, si cu sapte ani mai devreme decât amintirile aceluiasi. In aceasta nuvela întâmpinam formele orale si zicerile tipice care alcatuiesc pecetea stilistica a povestitorului moldovean atunci când isi descrie personajele si nu numai: „Pe parintele Trandafir sa-l tina Dumnezeu! Este om bun a invatat mult carte si cânta mai frumos decât chiar si raposatul tatal sau, Dumnezeu sa-l ierte! Si totdeauna vorbeste drept si cumpanit ca si când ar citi din carte …”. Slavici intrebuinteaza oralitatea populara ca un instrument in vederea picturii mediului rural.
In cuprinsul nuvelei „Popa Tanda”, dupa ce evoca împrejurarile din Saraceni, ajunge sa împinga in primul plan al povestirii pe preotul insusi Astfel, in expozitiune prin mijloace directe de caraterizare aflam de la narator ca parintele Trandafir era fiul dascalului Pintilie din Butucani si are chiar mai multe calitati decât parintele sau. Aflam astfel ca este un om bun, inteligent („a invatat multa carte”), cânta foarte frumos „mai frumos decât tatal sau”, si este un om corect si echilibrat („vorbeste drept si cumpanit”).
Trasatura caracteristica parintelui Trandafir este harnicia. Naratorul subliniaza: „si harnic si grijitor este parintele Trandafir”. El este si foarte priceput si inteligent pentru ca reuseste „sa faca din nimica ceva”. Enumeratia alcatuita din trei verbe de miscare „strânge, drege si culege” pune in evidenta si faptul ca este un tip activ. Harnicia parintelui nu este canalizata doar pentru propriul folos ci si pentru altii, asadar este un om generos.
In a doua parte a expozitiunii naratorul evidentiaza „lipsurile” parintelui: „la pomeni si la ospete parintele Trandafir nu mergea bucuros”. Daca comunitatea satului ar fi dorit sa îl aiba in clipele de bucurie alaturi si pe parintele Trandafir acesta dorea sa mearga sa isi ajute enoriasii mai mult la necaz.
Inversiunea „minunat om” da o imagine de ansamblu asupra personalitatii parintelui punând in evidenta marile calitati ale sale. Ca orice om parintele Trandafir nu era lipsit de neajunsuri in trasaturile sale morale: „greu la vorba, cam aspru la judecata: prea de-a dreptul, prea verde – fatis”. Aceasta era interiorizat si judeca cu asprime faptele celorlalti toate acestea faceau pe unii enoriasi sa nu îl placa pe parinte si chiar sa se supere.
O alta trasatura este aceea ca reusea sa fie mereu egal cu sine si sincer fata de toata lumea. „Daca i se punea ceva pe inima el nu tinea cont ca in fata sa era un simplu satean sau protopopul insusi.”
De asemenea parintele era lipsit de lacomie, fapt dovedit de plecarea sa in Sarceni fara o avere personala. „Desagii ii erau deserti.”
Nestiind ce îl astepta in satul unde a fost trimis de protopop, acesta vroia „sa faca din nevoie drag si sa stea bucuros in Saraceni.” si chiar „isi puse dar de gând sa faca din poporenii sai oameni harnici”; prin urmare parintele era un tip tenace, perseverent si un om de vointa.
In prima sa duminica la biserica din Saraceni tot satul a venit sa îl vada pe popa cel nou. Toti satenii ii sorbeau vorbele si nimic nu îl facea mai fericit pe parinte. Unul dintre sateni chiar afirma ca „asa popa nu a mai fost in Saraceni”. Asadar dupa prima predica comunitatea realizeaza ca acest popa e diferit de ceilalti, predica sa ajutându-i sa inteleaga ca omul trebuie sa munceasca pentru a avea.
In urmatoarele duminici oamenii si-au reluat viata lor obisnuita si nici ca au mai calcat pragul bisericii. Asteptand ceva timp parintele ajunse la concluzia ca asa nu mai merge si începu sa colinde satul si sa isi reverse întreaga sa invatatura fiecariuia dintre sateni. Insa ajunse sa fie „ca si capra in gradina cu curechi. Când îl scoti pe usa iti intra pe gard” si desi comunitatea nu venea la biserica parintele nu a abandonat ideea de a-i schimba pe saraceni, el si-a mobilizat toate fortele spre obtinerea scopului dorit.
Vazând ca nici asa nu e chip sa ii schimbe pe sateni începu cu batjocura, dar nici de data asta nimic nu s-a schimbat in satul sau. Nici ocara nu i-a împiedicat pe saraceni sa isi duca in continuare viata pe care au avut-o pana acum si mai mult ei chiar au încercat sa îl schimbe pe parintele Trandafir mergând la protopop si apoi la episcop, dar acesta dându-i dreptate nu l-a mutat in alt sat.
Asa stand treaba Popa Tanda, cum a fost poreclit de sateni, a început sa isi vad...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org