Bacalaureat 2003
Rezolvari subiecte româna oral
1) Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata.
Povestirea este specie a genului epic relatând faptele din punctul de vedere al unui narator care este martor sau participant la evenimentul povestit.
Dupa aparitia mai multor volume de proza si memorialistica, Mihail Sadoveanu îsi încheie cea dintâi etapa de creatie artistica cu o capodopera: Hanul Ancutei. “Hanul Ancutei” este alcatuita din 9 povestiri independente.
În povestirea Fântâna dintre plopi, naratiunea debuteaza cu evocarea reîntâlnirii dupa un sfert de veac, la hanul Ancutei celei tinere, dintre comisul Ionita din Draganesti si capitanul Neculai Isaac. Cei doi s-au îmbratisat cu frateasca bucurie, Ionita întrebându-l pe celalalt în ce împrejurari cumplite “a pierdut o lumina oculara”. Îndemnat de prietenul regasit, el istoriseste o drama petrecuta în tineretea sa aventuroasa. Capitanul îi marturiseste cu tristete ca în acelasi spatiu, dar cu 25 de ani înainte, “a avut loc o întâmplare napraznica, iar Dumnezeu l-a întors iarasi prin locurile acelei dureri”. Protagonistul întâmplarii recunoaste ca în tinerete “era buiac si ticalos”, mama lui încercând sa-l cuminteasca si sa-l însoare. Îndragostindu-se sincer de o tânara tiganca, pe nume Marga, capitanul va fi atacat într-o noapte de complicii fetei, cu scopul de a-l jefui. Marga fusese învatata sa-l avertizeze abia în ultimul moment asupra primejdiei, ca el sa nu i se mai poata opune. Când înteleg ca potentiala victima a aflat mai devreme decât trebuia despre intentiile lor, asteptându-i înarmat si cu Lupei, câinele, alaturi de el, tiganii o ucid pe Marga si o arunca în fântâna, facând-o sa plateasca tradarea neamului sau cu propria viata.
Fântâna, cu adâncurile ei simbolizeaza atât viata, cât si moartea, reunite în amintirea de nesters a unei femei deosebite si a devotamentului ei absolut în numele iubirii.
2) Ilustreaza conceptul operational de nuvela psihologica, prin referire la opera studiata.
Nuvela este opera epica în proza, cu un singur fir epic, cu un conflict concentrat, cu putine personaje si construita, de obicei, în jurul unui personaj principal.
Nuvela Moara cu noroc, de Ioan Slavici, este considerata o capodopera a prozei române de observare psihologica.
Nuvela devine o adevarata scena de confruntare a doua caractere puternice: Ghita si Lica Samadaul, celelalte personaje având menirea sa le scoata mai bine în evidenta trasaturile. Ghita ia în arenda cârciuma de la Moara cu noroc cu intentia de a se îmbogati, dar nu ca sa traiasca mai bine, ci ca sa fie cineva, sa fie respectat.
Framântarile sufletesti ale hangiului se ivesc în momentele aparitiei lui Lica, o prezenta fatala care zadarniceste bunul mers al lucrurilor.
Ana, sotia lui Ghita, intuieste chiar de la început ca acest personaj ciudat e “un om rau si primejdios”. Ghita se simte fascinat, dar si înspaimântat de taria de caracter a Samadaului si treptat se lasa antrenat, direct sau indirect, în afacerile necinstite ale acestuia.
Aflat în fata judecatorului, Ghita nu îndrazneste sa dea în vileag faradelegile porcarului Lica, acestea neputând fi dovedite, deoarece “Lica stia sa-si aleaga stapânii...”
Totusi, setea de razbunare a lui Ghita, jignit de Samadau, în cele din urma nu poate fi stavilita. Se hotaraste sa-l dea prins lui Pintea, dar întorcându-se cu acesta si cu alti doi jandarmi, îl vede plecând de la Moara cu noroc, cârciumarul pierzând prilejul de a dovedi vina lui Lica. Ghita mai spera în îndreptarea lucrurilor si, astfel, cei care initial erau calauziti de principiul onestitatii, sfârsesc într-un mod tragic.
Slavici pedepseste toate personajele amestecate în afaceri necinstite, iar flacarile care cuprind cârciuma au efect purificator.
3) Ilustreaza conceptul operational nuvela istorica, prin referire la o opera studiata.
Nuvela este opera epica în proza, cu un singur fir epic, cu un conflict concentrat, cu putine personaje si construita, de obicei, în jurul unui personaj principal.
În primul numar al “Daciei Literare” a aparut si cea dintâi nuvela istorica: Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi.
Nuvela prezinta un episod din istoria Moldovei, în fragmente simetrice cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. În centrul nuvelei, scriitorul îl aseaza pe Domnul Moldovei, toate celelalte personaje, ca si actiunile prezentate fiind orientate spre reliefarea caracterului acestuia.
Fiind tradat de boieri, în prima sa domnie, Lapusneanul se întoarce în tara cu ajutor turcesc. Solia celor patru boieri: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici, încearca sa-l convinga sa renunte la scaunul domnesc, “narodul nu te vrea, nici nu te iubeste si Maria Ta sa te întorci înapoi...” Dar hotarât si neînduplecat el zice: “Daca voi nu ma vre...