Scoala





Scoala nu reprezinta doar o tema a literaturii romane:ea apare ca o constanta tematica in toata literatura universala .Mari autori ca Charles Dickens in “David Copperfield”,Rudyard Kipling in “Stalki &Co.”,Alain Fournier in “Cararea pierduta”,James Joyce in “Portret al artistului in tinerete”etc.s-au oprit aeupra problemelor scolii si le-au ilustrat in operele lor.Problematica pe care ei o semnaleaza este de o mare complexitate.Aceasta rezulta si din modul in care tema a fost tratata in literatura romana.Analiza temi a scoas in evidenta cateva aspecte semnificative.In chiar textele studiate s-a observat ca exista un camp de probleme proprii elevului,pe care il urmareste I.Creanga si un altul al dascalului asupra caruia insista I.L.Caragiale.Pe de alta parte ,este de subliniat faptul ca scoala este evocata in literatura cu posibilitatile si din perspectiva unor genuri diferite.Imaginea scolii se proiecteaza in versiunea pe care o admite genul epic ,adoptat de I.Creanga,altfel decat versiunea genului dramatica a lui I.L.Caragiale.Alteori sunt valorificate disponibilitatile genului liric ,cum se intampla in cazul lui Bacovia,care in “Liceu” isi exprima aceeasi nemultumire si dezamagire fata de scoala ,dar in formularea sintetica si figurata a poeziei.
Dar toate aceste exemple propun ceea ce am putea numi o imagine negativa a scolii,in care dominanta este data de enumerarea unor limite ale institutiei ,consemnate cu intentie critica.Intelegerea aceasta ar ramane incompleta si falsa daca nu ne-am aminti ca exista si versantul luminos al temei ,cel care,intr-o ordine concurenta dezvolta imaginea pozitiva a scolii.Aceasta la randul ei presupunecateva dominante:
-figura bunului dascal,devotat misiunii sale asemenea domnului Trandafir,saua dascalului Claita din nuvela “Budulea Taichii” de Slavici,sau a celor doua chipuri evocate de O.Goga in “Dascalul” si “Dascalita”.
-elevul model,asemenea lui Hutu din ‘Budulea Taichii”.
-scoala care schimba destinul ,ca in caz