Referat - SUBSTANTIVUL

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 7 ani
Afisari
1341
Etichete
substantivul
Descarcari
750
Nota
10 / 10 - 2 voturi

SUBSTANTIVUL
Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.
1. Felul substantivelor
Dupa înteles (natura denumirii): -compuse (masa, scolar, prieten)
-proprii (Maria, Venus, Arad)
Dupa alcatuire (forma): -simple (casa, Iasi, om)
-compuse (prin contopire: untdelemn)
(prin alaturare: zi-lumina)
?Atentie! 1.Substantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, geamgiu, îndoiala etc.)
2.Substantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar
3.Se scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv în N si unul în G (floarea-soarelui) din doua substantive legate prin prepozitie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv si un verb (gura-casca)
4.Se scriu într-un cuvânt substantivele compuse în care componentele nu-si mai pastreaza individualitatea morfologica (bunavointa) G-D (bunavointei, nu bunei vointe)
5.Substantivele proprii de scriu cu majuscula, indiferent de locul pe care îl ocupa în propozitie sau fraza.
2.Genul substantivelor
În limba româna substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru
Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom)
Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte)
Genul neutru, în general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)
?Substantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma pentru masculin si feminin (gândac, tântar, fluture, elefant etc.)
?Substantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara)
?Motiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine si/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi,
-an)
3. Numarul substantivelor
Substantivele din limba româna prezinta forme de singular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli)
Masculin Feminin Neutru
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
?/pom i/pomi a/clasa e/clase ?/parc -uri/parcuri
u, u/codru, leu i, i codri,lei a/banca i/banci ?/orase e/orase
e/munte i/munti e/parte i/parti u, u/lucru, tablou -uri/lucruri, tablouri
a/tata i/tati ?/manta le/mantale u, u/cadru, curcubeu e/cadre, curcubeie
a/marfa -uri/marfuri u/studiu i/studii
e/vreme -uri/vremuri
?- desinenta zero
Alternante vocalice la radicalul substantivului în trecerea de la singular la plural: a/a (rana/rani) a/e (masa/mese) a/e (bat/bete) â/i (cuvânt/cuvinte) o/oa ( covor/covoare) oa/o (comoara/comori)
Alternante consonantice: d/z (lada/lazi) t/t (baiat,baieti) s/s (urs/ursi) g/? (dunga/dungi) c/c (fiica/fiice) l/? (cal/cai) str/str ( astru/astri)
Substantive defective de numar:
-cu forme numai la singular (nume de materii,însusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri) comune (grâu,var) si proprii (Siret Traian)
-cu aceeasi forma si la sigular si la plural (pui, tei, unchi, invatatoare, nume)
-cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, câlti) proprii (Iasi, Balcani)
Substantive cu forme multiple de singular (oapete/oaspe; pântece/pântec) sau de plural cu acelasi înteles (boli/boale; coli/coale) cu înteles diferit (coarne/corni/cornuri)
Substantive colective (a caror forma de singular are înteles de plural):
-substantive simple(primare): hoarda, herghelie, stol, turma, trib etc.
-substantive derivate: alunis, frunzis, taranime, stejaris etc.
?Atentie! Forma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc) defective, în mod normal, de acest numar, are sensul; unui plural colectiv, indicând soiuri, sortimente sau bucati din materia respectiva
Declinarea substantivului
Declinarea substantivelor nearticulate sau articulate nehotarât
Declinarea substantivelor articulate hotarât
Declinarea substantivelor proprii (nume de persoane)
Declinarea substantivelor proprii nume geografice compuse
a)doua substantive în acelasi caz: N-Ac Târgu-Jiu; G-D Târgu-Jiului
b)doua substantive, al doilea în genitiv: N-...


  • Referate asemanatoare

Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org