Dizolvanti aposi

În cazul în care una din perechile acid-baza conjugate, ce constituie un sistem de tipul reprezentat în ecuatia

Acid 1 + Baza 2 . Baza 1 + Acid 2,

apare în proportie mult mai mare decât cealalta pereche acid-baza poate fi considerat solvent.
O substanta care se comporta fata de acizi ca o baza si fata de baze ca acid este numita amfotera sau amfiprotica.
Unul dintre dizolvantii cei mai utilizati este apa. De aceea vom examina întâi echilibrul protolitic al unui acid AH, în solutie apoasa:
AH + H2O A- + H3O+

Aplicând legea maselor se obtine:




Cum solutia este diluata, adica [A-], [AH], [H3O+] au valori foarte mici, concentratia apei de la numitorul ecuatiei este 1 este constanta (cca. 55,5 moli/l ). De aceea ea se include în constanta de echilibru, obtinându-se:




Marimea ka este constanta de aciditate a acidului AH si reprezinta o masura a tariei acidului AH, în solutie apoasa.
Aplicând legea maselor ecuatiei

H2O + H2O H3O+ + HO- se obtine constanta de aciditate a apei:




Dupa cum se vede, apa este un acid foarte slab. Incluzând, din acelasi motiv ca mai sus, concentratia [H2O] în constanta, se obtine constanta de autoprotoliza
sau produsul ionic al apei:

k?= [H3O+][HO-]= k? x55,5= 1,0x10-14 (la 250 )

Aplicând legea maselor la reactia de protoliza a unei baze, de exemplu:

NH3+H2O = NH4+ + HO-

Se obtine constanta de bazicitate :




Constanta kb este o masura a tariei unei baze, în acelasi mod ca marimea ka, în cazul unui acid.
Unitatile uzuale ale constantelor de echilibru protolitic sunt moli/l.
Cele trei constante de echilibru, mentionate mai sus, sunt legate prin relatia:

ka · kb = k?

în care ka si kb se refera la perechea acid-baza conjugata.
Protonul se deosebeste de toti ceilalti ioni (cu exceptia particulelor a, He2+) prin aceea ca este un simplu nucleu, fara învelis de electroni. Raza sa este de aproximativ 10-13 cm, cu mult ma