Civilizatiile asiatice





Europenii si Asia În secolul XIX-lea , lumea asiatica a fost nevoita sa se deschida influentelor europene , reactionând diferit în fata unui Occident cuceritor, inovator si purtator de progres. Cazurile Indiei , Chinei si Japoniei au fost tipice pentru maniera în care s-a manifestat actiunea modernizatoare europeana.
Cazul Indiei: Dupa ce a eliminat la mijlocul secolului XVIII-lea concurenta franceza, dominatia engleza s-a extins asupra întregului teritoriu Indian. La mijlocul secolului XIX-lea, ea a fost zguduita de rascoala sipailor (1857 – 1859). Dupa înfrângerea rascoalei, India a fost proclamata oficial colonie a Coroanei britanice, care a instaurat un regim de administratie directa sprijinit de aristrocratia locala. Prezenta engleza a antrenat modernizarea societatii indiene ramase mult în urma. Locul productiei artizanale, distruse aproape complet de concurenta marfurilor engleze, a fost luat de o industrie organizata pe baze moderne în metalurgie, productia de bumbac, iuta si hârtie. Dupa 1850 a început constructia unei retele de cai ferate care ulterior a fost extinsa, iar amploarea sistemului de irigatii a exprimat interesul pentru modernizarea agriculturii. Legislatia Indiana s-a adaptat exigentelor metropolei. Marfurile noi si ieftine au schimbat gusturile si modul de viata. Datorita dezvoltarii industriei s-a nascut o burghezie nationala care, prin partidul Congresul National (1885), a condus miscarea de eliberare. In pofida acestor progrese, statutul de colonie a facut ca dezvoltarea pe baze moderne sa fie inegala si unilaterala. În tot secolul al XIX-lea, India a ramas o sursa de materii prime si o piata de desfacere, o tara agrara, practicând monoculturi pe mari suprafete.
Cazul Chinei: Considerându-se “centrul lumii” si mândrindu-se cu civilizatia sa exemplara si multimilenara, dar tributara inertiilor si structurilor sale, China a fost mult timp o tara închisa europenilor „barbari”. De pilda, la începutul sec. al X