Un alt trib






Carol cel Mare – cunoscut generatiilor ulterioare ca Charlemagne – a creat primul mare imperiu european. Incoronat imparat de catre papa, el a devenit idealul de conducator medieval.
In secolele IV si V d.Hr., in timp ce Imperiul Roman de Apus a decazut si a disparut in cele din urma, triburile germanice, cum sunt vizigotii si vandalii, an migrat in numar foarte mare in Europa si in jurul Marii Mediterane, luptand pentru crearea sau distrugerea de regate. Un alt trib, francii, parea unul dintre triburile germanice cele mai putin dinamice deoarece, in loc sa migreze, ei s-au extins treptat dincolo de teritoriul ocupat initial, denumit Rhineland (pe Valea Rinului), ajungand incep sa ocupe regiunile: Tarile de Jos, Belgia si Franta. In 732, liderul lor, Carol Martel, i-a condus spre victorie impotriva invadatorilor musulmani la Tours. Pe langa progresul lent dar sigur, francii se mai bucurau de beneficiile politice aduse de catolicismul la care aderasera.
O data intrate in contact cu Imperiul Roman, popoarele germanice s-au convertit rapid la religia acestuia - crestinismul. Cei mai multi dintre ei au adoptat arianismul, facandu-i eretici in ochii papilor si a popoarelor integrate anterior in Imperiul Roman. (Arianii nu credeau in Sfanta Treime compusa din Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Ei se inchinau la Hristos, fiul, ca fiind o entitate separata de Dumnezeu, Tatal.) In calitate de catolici fideli, francii erau mai bine vazuti de crestinii din Imperiul Roman decat alte trihuri, acestia beneficiind de asemenea de sprijinul Bisericii in teritoriile pe care le cucereau.

Prieteni folositori
Papalitatea ii privea pe franci ca pe niste aliati naturali. Aceasta relatie a aparut dupa ce fiul lui Carol Martel, Pepin, a devenit rege al francilor in 751, fondand dinastia carolingiana. Dand dovada de istetime, Pepin a cerut aprobare din partea papei inainte sa-1 inlature pe ultimul rege merovingian. Intre