ARTROPODELE
Artropodele au luat nastere din viermii inelati anelizi, fapt dovedit de segmentarea corpului.
Cele mai vechi artropode au aparut în era paleozoica. Ele sunt reprezentate prin: trilobiti, forme înrudite cu crustaceii giganti (Euripterus), care atingeau dimensiuni de 1 –2 m, si insecte de asemenea foarte mari (30 cm), asemanatoare cu libelulele.
Artropodele reprezinta un grup foarte numeros de specii, al caror numar depaseste un milion. Ele se afla raspândite pe toata suprafata Pamântului, fiind întâlnite în toate mediile de viata.
Artropodele se caracterizeaza prin aceea ca au picioare articulare, adica formate din mai multe segmente, de unde si denumirea lor:arthron= articul,pus-podos=picior.
Tegumentul secreta o substanta organica numita chitina, care formeaza la exteriorul corpului un schelet. Uneori chitina este impregnata cu carbonat de calciu, constituind astfel un învelis mai rezistent (crusta).
Corpul are o simetrie bilaterala, cu o segmentatie inegala, observându-se de cele mai multe ori trei parti distincte: cap, torace si abdomen.
În cavitatea generala gasim si aici un sistem lacunar, determinat, de asemenea de o retea de tesut conjunctiv (parenchim), în care se afla sângele (lichidul celomic).
Sistemul nervos este ganglionar, asmanator cu al viermilor inelati, iar organele de simt sunt destul de bine dezvoltate, fiind reprezentate prin ochi simpli (oceli), sau compusi, organe senzoriale tactile, olfactive si gustative.
Aparatul digestiv este reprezentat printr-un tub digestiv, ale carui segmente sunt adaptate naturii hranei, si prin glane anexe ale tubului digestiv.
Hrana este de natura vegetala sau animala, având diferentiat un aparat bucal, adecvat acesteia.
Respiratia este traheala, branhiala, pulmonara sau cutanee, depinzând de mediul de viata. Aceste formatiuni sunt de origine ectodermica. Traheele sunt niste tuburi foarte ramificate, care alcatuiesc un sistem traheal. În interiorul lor se afla un fir chitinos, spiralat care le tine deschise.
Structura unei trahei:
1-peretele traheii
2-firul chitinos spiralat
Este de retinut ca la artropodele traheate sângele nu îndeplineste si functia de transport al gazelor, astfel ca
traheele au rolul sa conduca aerul încarcat cu oxigen pâna la
intimitatea tesuturilor si sa ia de aici bioxidul de carbon, pentru a-l elimina.
Aparatul respirator este reprezentat printr-o inima tubulara sau poligonala (multicamerala), situata dorsal, si prin vase sanguine deschise, care sunt în legatura cu sistemul lacunar. Sângele este, în general, incolor, desi contine pigmenti respiratori, si se afla atât în organele aparatului circulator, cât si în lacune. Excretia se face prin nefridii modificate, în numar pereche, fiind astfel omogene cu organele de excretie ale viermilor inelati.
Înmultirea este sexuata. Sexele sunt separate, masculii deosebindu-se de femele prin unele caractere morfologice, observându-se astfel un dimorfism sexual. Trebuie retinut faptul ca unele artropode se înmultesc prin oua nefecundate, fenomen numit partogeneza.
În ceea ce priveste dezvoltarea larvei, aceasta se face de cele mai multe ori prin metamorfoza, însotita de mai multe napârliri.
Având în vedere anumite caractere morfologice, artropodele se impart în doua grupe: chelicerate, cu clasa arahnide, si antenate, cu clasele crustacee, miriapode si insecte.
CELICERATELE
Clasa arahnide
Arahnidele sunt artropode adaptate, în general, la viata terestra; numai unele forme, ca o adaptare secundara, duc o viata parazitara. Sunt animale carnivore, dar se întâlnesc si forme care se hranesc cu plante.
Corpul este alcatuit din cefalotorace si abdomen. Pe cefalotorace sunt prinse toate apendicele, si anume: partru perechi de picioare si doua perechi de maxile. La unele arahnide prima pereche de maxile a suferit modificari, transformându-se în arme de atac si aparare, cunoscute sub numele de chelicere.
Arahnidele au mai multi ochi simpli si sunt lipsite de antene.
Sistemul nervos, la cele mai multe, este concentrat în partea anterioara a corpului.
Tubul ...