Referat - Bolile respiratorii

Categorie
Referate Biologie
Data adaugarii
acum 11 ani
Afisari
4241
Etichete
bolile, respiratorii
Descarcari
615
Nota
9 / 10 - 1 vot

Bolile respiratorii
La bolile sistemului de respiratie se refera: bronsitele, pneumoniile, pneumoscleroza si amfizema, astma bronsica, bolile cronice nespecifice si bolile cronice purotoaze ale plamînilor, pleuroziile, parazitozele (actinomicoza, echinococoza) si bolile profesionale.
Aprinderea de plîmîni (pneumonia) poate fi lobara sau bronhocumonie. Pneumonia lobara ataca una, doua parti, uneori plamînul întreg si chiar pe ambii. La bronhopneumonie, procesul inflamatoriu cuprinde portiuni limitate ale plamînilor. Pneumonia se dezvolta acut în rezultatul supraracorii, micsorarii fortelor de aparare ale organismului si contagiunilor, carora le este favorabila extenuarea. Apare tusa, initial seaca, apoi cu flegma de culoare ruginie, frisoane cu cresterea temperaturii corpului pîna la 40°C, respiratia întetita, dureri în coaste, slabiciune generala brusca, micsorarea, iar uneori deplina absenta a poftei de mîncare, pierderea capacitatii de munca. În cazul aparitiei acestor simptoame bolnavul urmeaza a fi imediat culcat în pat, sa se cheme medicul care va prescrie tratamentul. În cazul adresarii oportune medicului si tratamentului, aceasta poala este curabila; în cazul tentativei de autotratament si adresare tîrzie dupa ajutor medical, ea progreseaza, pot aparea complicatii periculoase vietii (pneumoscleroza, emfizema pulmonara s.a.). La masurile de profilaxie se refera calirea organismului, cultura fizica rationala. Urmeaza a ne pazi de supraracire, a respecta regimul muncii si odihnei.
Bronsitele (acute si cronice) sînt boli ale trunchiului bronhial sau cailor aerifere ale plamînilor aparute ca urmare a supraracirii, racelii, gripei s.a. În ultimele decenii se remarca cresterea considerabila a îmbolnavirii de bronsita acuta si în special cronica, fapt legat de poluarea atmosferei cu gaze daunatoare si cu particule de praf, deprinderea de a fuma tutun ceea ce este foarte periculos la vîrsta adolescentei si tineretei. Un fapt negativ este alergizarea si micsorarea în legatura cu aceasta a fortelor de aparare ale organismului, cresterea frecventei epidemiilor de gripa. Bronsita constituie o problema social-medicala de prima importanta si pe drept este considerata boala secolului în rînd cu boala ischemica a inimii. Cel mai des bronsita acuta este precedata de boli repetate prost lecuite ale cailor superioare de respiratie, inclusiv traheita. Bolnavii se plîng de tusa, (initial seaca cu flegma neînsemnata, vîscoasa, mai tîrziu ea devine abundenta, deseori mucilaginos-puroioasa, galbena, se scuipa usor). Uneori se remarca subfebrilitatea (temperatura corpului este de 37,5-38°C) pe parcursul a 3-4 zile, slabiciune, dureri ale muschilor, voce ragusita, respiratia repetata. Pentru însanatosirea completa si deplina urmeaza a se adresa la timp medicului, a respecta regimul si tratamentul prescris de catre medic. Sînt eficace inhalatiile, sinapismele, consumarea abundenta de bauturi fierbinti (spre exemplu, lapte fierbinte cu bicarbonat de sodiu sau apa gazoasa). Bronsita acuta este o boala curabila însa pe viitor se recomanda calirea organismului, practicarea sportului, culturii fizice curative, renuntarea la fumat. Nerespectarea acestor recomandatii aduce la bronsita cronica. În cazul absentei tratamentului boala se poate complica cu insuficienta respiratorie, hipertensiune pulmonara repetata. Bolnavii trebuie sa tina minte ca doar tratamentul de lunga durata poate stopa continua progresare a procesului. O mare importanta are dispensarizarea cu efectuarea curelor de terapie intensiva.
Profilaxia se reduce la înlaturarea influentelor ce contribuie la iritarea bronhiilor, preîntîmpinarea racelilor. Urmeaza a se îmbraca conform sezonului, a practica sistematic gimnastica respiratorie, plimbarile la aer curat. Se recomanda tratamentul balneo-sanatorial.
Astma bronsica, boala infectios-alergica, la fundamentul careia stau spasmele bronhiolelor mici. Este caracterizata de crize de sufocare cu tusa ulterioara si secretie a flegmei vîscoase, care de regula, apar spontan, tulburînd capacitatea de munca. Apar mai des noaptea, însa la progresarea bolii pot aparea si ziua. Cauzele progresarii bolii sînt, în mod obisnuit, pneumoniile suportate anterior, bronsitele, supraracirea, sensibilitatea sporita pentru diferite substante chimice, praf si alti alergeni de casa (vopsele, detergenti, blanuri, penele pernei s.a.). Oamenii, suferind mult timp de aceasta boala, pot preîntîmpina singuri apropierea crizei de astma, folosind diferite mijloace speciale sub forma aerozolurilor. Dat fiind faptul ca boala decurge cronic, cu perioade de acalmie si acutizare, bolnavii trebuie sa se afle permanent sub observare de dispensar si sa ia tratament de profilaxie. În profilaxia acutizarilor o mare importanta are calirea organismului, practicarea culturii fizice, gimnasticii respiratorii, de asemenea corecta succesiune a muncii si odihnei.
...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2020 - Referatele.org